Albrecht Dürer și epoca lui
În perioada 19 iulie-1 septembrie 2013, la Muzeul de Artă Timișoara (Palatul Baroc) poate fi vizitată expoziția „Albrecht Dürer și epoca lui. Grafică germană din secolele XV-XVI” (foto 1).
„Albrecht Dürer și epoca lui. Grafică germană din secolele XV-XVI” conține o selecție de gravuri germane originale din secolele XV – XVI, 57 de planșe ale artistului german Albrecht Dürer și 85 de gravuri, în dăltiță sau xilogravură aparținând altor gravori germani. Dintre aceștia, menționăm pe maeștrii lui Dürer – Michael Wolgemuth și Wilhelm Pleydenwurf, autorii xilogravurilor pentru Cronica de la Nüremberg, incunabul tipografic, de la 1493, ca și alte planșe prețioase create de nume de referință ale gravurii germane renascentiste: Hans Burgkmair, Lucas Cranach cel Bătrân, Urs Graf, Georg Pencz, Virgil Solis.
Cele mai multe lucrări fac parte din donația academicianului Gh. Oprescu (1881-1969), iar altele au aparținut unor colecționari pasionați ai gravurii germane, precum renumitul savant biolog Ion Cantacuzino, cunoscătorul arhitecturii moldovenești Gheorghe Balș, doctorul Mihai Ciucă, dar și scriitorului și criticului de artă Oscar Walter Cisek.
Printre capodopere se află cele mai timpurii gravuri ale lui Albrecht Dürer, Sfântul Ieronim (1496/97), Ispita leneșului (1498/1499), aparținând primei perioade de activitate a artistului, care se încheie cu lucrarea Nemesis din 1501.
O lucrare de referință este și gravura Regele, gravură pentru cărțile de joc, gravată de artistul Israel van Meckenen, unul din cele mai bune exemplare aflate în colecțiile europene.
Din colecție fac parte și exemplare care au ilustrat cărți germane din secolele XV-XVI, cu atât mai valoaroase, cu cât circulația lor a devenit din ce în ce mai restrânsă.
Gravura germană din secolele XV-XVI din Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din București este una dintre cele mai importante colecții de gravură originală din România.
Frescele Mânăstirii Argeșului
Miercuri, 17 iulie 2013, la Muzeul Național de Artă al României, a fost decernat Premiul Comitetului Național Român ICOM, ediția a XIV-a, de către dl. Virgil-Ștefan Nițulescu, președintele ICOM România, curatorilor expoziției „Mărturii. Frescele Mânăstirii Argeșului”, Emanuela Cernea și Lucreția Pătrășcanu, specialiști în cadrul Departamentului de Artă Veche Românească al MNAR.
Potrivit organizatorilor, „expoziția Mărturii. Frescele Mânăstirii Argeșului prezintă, în premieră, 31 de capodopere ale picturii medievale românești: fragmentele de frescă păstrate până astăzi din ansamblul decorației murale a bisericii Mânăstirii Argeșului, ctitoria lui Neagoe Basarab (1512-1521). Acum 130 de ani, în contextul restaurării bisericii Mânăstirii Argeșului de către echipa arhitectului francez André Lecomte du Noüy, o parte din frescele care decorau interiorul lăcașului – reprezentând mai puțin de 5% din suprafața picturii murale originare – au fost extrase pentru a fi salvate și păstrate în muzeu, fiind singurele mărturii ale picturii acestui monument emblematic pentru cultura românească. Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului într-o prezentare inedită, ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroși specialiști, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu și a lector univ. dr. Romeo Gheorghiță. Documentația care a rezultat în urma intervențiilor de restaurare, extrem de complexe, la care au fost supuse fragmentele de frescă de la Mânăstirea Argeșului, ne permite să recompunem astăzi destinul ansamblului monumental de la Curtea de Argeș.
Expoziția „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului” (foto 2) poate fi vizitată până pe 25 august 2013.