Schema stufoasa a Cabinetului condus de Adrian Nastase, dublata de paralelismul atributiilor unor ministere au drept imediata consecinta ineficienta in luarea unor decizii.
Acesta este unul dintre avertismentele politice pe care Societatea Academica din Romania le subliniaza in raportul privind potentialul de criza, dat ieri publicitatii.
Raportul face o analiza privind structura Cabinetelor in Romania comparativ cu zece tari asociate sau membre UE, printre care Ungaria, Cehia, Franta, Italia.
Cu exceptia Romaniei si Italiei, toate celelalte state au cel mult 17 demnitari in Guvern. Cabinetul condus de Adrian Nastase este constituit din 27 de ministri si ministri delegati. Care sunt consecintele ?
In mod evident, exista o relatie invers proportionala intre marirea si eficienta Cabinetelor. Daca Guvernele sunt prea mari si fragmentate pentru a lua decizii colective in unele probleme punctuale, intregul proces devine mai lent, mai putin transparent si este mult mai probabil ca el sa fie influentat de interese particulare, se arata in document. Situatia este mult mai problematica in Romania unde unei structuri institutionale prost gandite i s-a adaugat mostenirea regimului comunist.
Proliferarea si fluiditatea institutionala in domeniul coordonarii economice in Romania, fara a fi unica sursa de probleme, au contribuit intr-o mare masura la intarzierea reformei in ultimul deceniu.
Am asistat la infiintarea si desfiintarea agentiilor de Dezvoltare si Privatizare, ministerelor de Reforma, Privatizare, Industrie, Comert, Coordonare Economica, toate aflate in relatii mai mult sau mai putin bune cu premierii, Finantele si FPS.
Fostul Guvern Isarescu a redus atributiile si personalul FPS cu doar cateva zile inainte de terminarea mandatului si a dat in sarcina Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala (ANRD) post-privatizarea. Noul Cabinet Nastase a schimbat aceasta hotarare, dand inapoi FPS sarcina post-privatizarii, pe care l-a transformat din nou in minister.
Transformarea FPS in minister nu este neaparat un lucru rau, pentru ca pune procesul de privatizare mai ferm sub controlul si raspunderea guvernului. Dar acest lucru da un semnal clar al esecului politicii de privatizare in Romania, este una dintre concluziile raportului.
Daca se poate spune ca prea multe ministere si inlocuirea functionarilor publici au fost determinate de necesitati venite in urma preluarii puterii, acum este timpul ca Guvernul sa duca la indeplinire promisiunile pentru a trece la realizarea profesionista a celei mai importante sarcini: aderarea europeana, arata documentul citat.
Reforma ar implica: reducerea numarului de ministere la urmatoarea remaniere guvernamentala, reducerea numarului de ministere de coordonare, clarificarea misiunilor pe care ministerele si agentiile centrale le au, introducerea unui sistem de evaluare a performantelor ministerelor si agentiilor centrale.
Un alt avertisment al Societatii Academice din Romania vizeaza populismul radical, propagat in special prin PRM. A fost depasit pericolul extremismului politic ? Votul pentru C.V. Tudor la alegerile din toamna a fost varful icebergului, la baza acestui fenomen afladu-se sindromul populist in opinia publica romaneasca, care face ca oamenii sa dea vina pe conducatorii politici si pe cei imbogatiti pentru conditiile de viata.
Ura fata de politicieni si clasa politica in general, foarte evidenta in sondajele de anul trecut si a doua sursa importanta a extremismului politic, este intr-un declin temporar, datorat cresterii increderii politice. In acest context, trebuie subliniat ca granitele dintre votantii PDSR si PRM sunt destul de fluide, in timpul campaniei electorale precedente multi votanti osciland intre cele doua partide.
Daca partidul de guvernamant va pierde simpatizanti, cel mai probabil acestia se vor indrepta catre PRM. Cu conditia insa de a nu apare un nou lider, cum ar fi Traian Basescu, care ar putea umple acest gol.
Independenta Justitiei, restituirea proprietatii si numirea in functii de conducere a unor persoane fara trecut dubios pot contribui intr-o masura semnificativa la imbunatatirea imaginii internationale a actualului Guvern, este o alta concluzie a raportului.
Numirea in functii a unor ofiteri care au lucrat pentru fosta Securitate a dus la inregistrarea unor proteste politice semnificative. Generalul Victor Marcu a primit o functie de conducere in APAPS, generalul Decebal Ilina ocupa un post important in ministerul Industriilor, generalul Constantin Silinescu a fost numit consilier al primului ministru, generalul Marian Ureche este sef al Serviciului de Informatii si Protectie in Ministerul Justitiei, iar exemplele pot continua.
In aceste conditii, avertismentul pe care SAR il da este ca integrarea Romaniei in NATO ar putea fi pusa in pericol de “participarea masiva a ofiterilor fostei Securitati in pozitii cheie la toate nivelurile Puterii”.
Daca Romania nu va fi scoasa de pe lista neagra a vizelor, Guvernul risca o imagine proasta in mass-media interna iar sentimentele anti-UE pot sa se accentueze, considera SAR.
Problema vizelor este mai degraba o chestiune simbolica, dat fiind ca doar o mica parte dintre romani au bani sa calatoreasca in spatiul comunitar. Cu toate acestea, acceptarea in spatiul Schengen ar fi mai degraba un semnal ca Romania este pe drumul cel bun in vederea aderarii.