Situația Greciei a devenit critică după ce agenția de evaluare financiară Fitch a retrogradat cu trei trepte ratingul datoriilor statului și a avertizat că o restructurare chiar și voluntară a datoriilor echivalează cu incapacitatea de plată, iar Novegia a înghețat alocarea unei finanțări de 30 mil. euro deoarece Atena nu și-a respectat obligațiile. Finanțarea suspendată de Norvegia nu face parte din pachetul de ajutor extern acordat Greciei de UE și FMI anul trecut. În plus, ministrul francez al finanțelor Christine Lagarde a avertizat că Grecia trebuie să facă eforturi mai mari pentru a rezolva problema datoriilor uriașe și pentru a evita astfel falimentul național.
Fitch a redus ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung cu trei trepte, de la “BBĂ” la “BĂ”, din cauza dificultăților de amploare pe care Atena trebuie să le depășească pentru implementarea reformelor radicale necesare evitării insolvenței, potrivit Bloomberg. Agenția apreciază că bonitatea Greciei s-ar putea reduce și mai mult, iar extinderea voluntară a termenelor de scadență ale obligațiunilor, variantă studiată de decidenții Uniunii Europene, ar reprezenta intrarea în incapacitate de plată. În absența unui program credibil UE/FMI, ratingul va coborî în categoria “CCC”, reflectând probabilitatea ridicată a unui default al datoriilor suverane. Totuși, Fitch se așteaptă ca UE și FMI să suplimenteze substanțial ajutorul de 110 miliarde de euro, iar obligațiunile guvernamentale să nu fie subiectul unei restructurări “ușoare” sau al unei reprofilări care să atragă un rating de default.
Gest simbolic al Norvegiei‘
Norvegia, Islanda și Liechtenstein au înghețat plata unor fonduri de ajutor de 42 de milioane de dolari, parte a contribuțiilor lor în virtutea acordului pentru zona economică europeană, deoarece Grecia nu și-a respectat obligațiile asumate. Ajutoarele sunt destinate finanțării unor proiecte pentru reducerea decalajului dintre condițiile economice și sociale în Europa Centrală și de Sud.
“Grecia s-a angajat să contribuie cu 50% la fiecare proiect, ceea ce nu a fost respectat. De asemenea, nu este clar dacă fondurile deja transferate autorităților grecești au fost trimise beneficiarilor potriviți”, explică decizia ministrul norvegian al afacerilor externe.
Grecia a primit în mai anul trecut un ajutor financiar de 110 miliarde de euro de la UE și FMI, angajându-se în schimb să implementeze măsuri radicale de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar și să recâștige încrederea investitorilor. Însă responsabilii UE consideră că Atena nu face suficiente progrese pentru diminuarea deficitului, iar în acest context apar tot mai multe discuții, chiar și printre oficialii europeni, că Grecia nu-și va putea ține sub control datoria uriașă și va fi nevoie de o restructurare și ajutoare suplimentare.
Francezii sunt deschiși către restructurare
Christine Lagarde, cel mai probabil succesor al lui Dominique Strauss-Kahn în funcția de director general al FMI, a indicat că Franța ar putea sprijini o reprogramare a rambursărilor datoriilor elene, și a avertizat că Grecia riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu face mai mult pentru a pune pe picioare finanțele publice.
Aceste comentarii reprezintă o schimbare în poziția Parisului într-o problemă care a învrăjbit Germania și alte state din zona euro pe de o parte și oficialii Băncii Centrale Europene pe de alta, care se opun în continuare oricărei forme de restructurare a datoriilor, potrivit Wall Street Journal. “Ceea ce cu siguranță nu vrem este un stat în faliment, o intrare în incapacitate de plată în Europa. Poți folosi multe cuvinte – reprofilare, restructurare, re și iar re -, dar ceea ce nu va fi este o restructurare a datoriilor elene. Am accepta însă orice se bazează pe o ajustare voluntară din partea băncilor. Dacă băncile decid unilateral, după discuții cu Atena, să ofere prelungirea termenlor de plată, nu ne vom împotrivi”, a spus Lagarde. Grecia trebuie să vină cu rezultate, iar pentru asta trebuie să facă mai mult decât a făcut în ultimele 12 luni, a mai spus ea, citată de AFP. Lagarde apreciază că unul dintre domeniile în care guvernul elen nu progresează suficient de rapid este privatizarea.
Restructurarea datoriilor ar putea îndepărta unul dintre principalii susținători ai Greciei, BCE, ale cărei fonduri susțin băncile elene. Atfel, Jens Weidmann, unul dintre membrii din consiliul guvernator al BCE, a avertizat că instituția s-ar putea să nu mai accepte titlurile de stat grecești ca garanții pentru operațiunile de refinanțare, în cazul în care maturitățile obligațiunilor sunt prelungite.