Cel mai influent centru de cercetare economică din Grecia prognozează o scădere a Produsului Intren Brut de 5% în acest an pentru statul aflat deja în al cincilea an de recesiune. Proiecția este mai pesimistă decât estimările Comisiei Europene și ale Fondului Monetar Internațional și pune sub semnul îndoielii succesul eforturilor Atenei de a atinge țintele fiscale stabilite de finanțatorii internaționali, scrie CNBC.

Fundația pentru Cercetare Economică și Industrială estimează totodată accentuarea șomajului la nivelul record de 20% anul acesta. În 2011, rata șomajului a fost de 17,3%.

“Este importantă ieșirea din recesiune și repunerea economiei pe calea creșterii”, a declarat șeful institutului, Yannis Stournaras. El a îndemnat la accelerarea procesului de privatizare pentru atragerea investițiilor străine.

Estimarea fundației este mai sumbră decât cele ale CE și FMI care anticipează că econo­mia de 215 miliarde de euro se va contracta cu 4,7%, respectiv 4,8%. Creșterea șomajului lovește în încrederea populației și a mediului de afaceri. Astfel, analiștii anticipează încă o scădere abruptă a consumului pentru acest an, după plonjonul de anul trecut de 7,1%. Fundația apreciază că guvernul a redus prea drastic cheltuielile cu investițiile, a luat măsuri neadecvate pentru creșterea concurenței pe piețe și derulează prea lent programul de privatizări. “Programul de privatizare poate deveni o pârghie de creștere, poate cea mai importantă, prin atragerea de investiții străine”, a mai spus Stournaras.

Exporturile grecești au crescut cu 37% în valoare anul trecut, comparativ cu cel anterior, potrivit publicației Kathimerini. Spre comparație, exporturile au crescut în medie cu 11,3% anul trecut la nivelul Uniunii Europene. Grecia a exportat în 2011 în valoare de 22,4 miliarde euro, echivalentul a 10,4% din PIB, față de 7,2% din PIB în 2010.

Principalele produse livrate în străinătate au fost fructe, legume și pește.

Grecia, stat care trece printr-o criză acută a datoriilor, a evitat de mai multe ori, în ultimul moment, falimentul datorită sprijinului financiar furnizat de UE și FMI. Guy Verhofstadt, fostul premier al Belgiei, în prezent parlamentar european și șeful alianței liberal-democrate din Europa, apreciază că problemele Atenei nu sunt cauza crizei din zona euro, ci simptomele acesteia. El a criticat măsurile de austeritate cerute de UE și FMI, care includ reduceri salariale și de pensii, considerând că acestea n-au făcut decât să sufoce creșterea economică. Belgianul a recomandat ca Grecia să reducă taxele și să lanseze un fond de stimulare a economiei.