Într-o tranzacție rară, Grecia a cumpărat petrol rusesc de la Vitol, unul dintre cei mai mari traderi de energie la nivel mondial, pentru compania de rafinare Hellenic Petroleum. Statul elen, deoarece nu mai prezintă încredere în ochii comercianților de combustibil, a apelat începând cu anul trecut la Iran, însă embargoul impus de UE statului arab îl forțează să se îndrepte spre alți furnizori. Să fie acesta un semn că Atena, din cauza resentimentului pe care îl are față de Germania, caută aliați în Est, poate în Rusia?
În reputata publicație britanică Financial Times un articol semnat de editorialistul Ian Bremmer și intitulat “Grecia: noul partener naval al Moscovei?” sugerează posibilitatea ca Atena, care are nevoie disperată de surse de venit, să caute să se apropie de Rusia.
Pentru Rusia accesul la porturile din Marea Mediterană are o importanță strategică deosebită, arată FT. Rușii au investit masiv în porturile siriene Latakia și Tartus pentru a le folosi ca bază pentru submarine și crucișătoare.
Rusia a ajuns să controleze aceste porturi iertând 75% din ceea ce-i datora în 2006 Siria, cel mai de încredere partener al ei din Orientul Mijlociu. Sirienii au acumulat aceste datorii prin cumpărarea de echipament militar de la Rusia. Însă regimul sirian al lui Bashar al-Assad este izolat treptat pe scena mondială de SUA și statele europene, în pofida rezistenței Moscovei. Rușii se tem aparent că dacă îl pierd pe Assaud, își vor pierde prețioasele porturi de la Mediterana.
În Grecia, cancelarul german Angela Merkel este portretizat ca o nazistă care îi impune cu insistență țării austeritate cu prețul scăderii nivelului de trai și al unei recesiuni profunde. Pentru a face rost de fonduri în vederea reducerii datoriilor enorme și a deficitului bugetar, Atena trebuie să vândă din activele statului.
Investitorii occidentali nu par interesați de cumpărături într-o Grecie care s-a legănat de prea multe ori pe marginea falimentului, astfel că giganții ruși și chinezi controlați de stat au pornit la vânătoare de chilipiruri. Casco, companie de transport naval chineză, a câștigat deja concesionarea pe 35 de ani a portului Piraeus. Monopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom urmărește foarte atent privatizarea companiei grecești de gaze naturale Depa și a operatorului rețelei de gaze Desfa.
Un acord pe 30-50 de ani care să-i asigure marinei ruse dreptul de a folosi Piraeus ar avea sens pentru ambele părți, subliniază FT. În timp, afacerea i-ar putea aduce Atenei până la 200 miliarde dolari.
Pentru actualul premier elen, tehnocratul Lucas Papademos, ar fi imposibil să încheie o astfel de înțelegere, doarece aliații din NATO s-ar opune puternic. Însă cu o viitoare coaliție de guvernare condusă de Partidul Noua Democrație, care s-ar afla sub presiunea populară enormă de a strânge bani, dar și de a rezista pretențiilor Berlinului și Luxemburgului, n-ar mai fi o problemă.
Recent, liderul Partidului Comunist Grec Aleka Papariga a declarat că Grecia trebuie să părăsească atât zona euro, cât și UE.