Finanțele agonizante ale Greciei au primit o doză de oxigen după ce delegația comună a reprezen­tanților creditorilor oficiali ai statului elen a anunțat că FMI și UE vor debloca, probabil în noiembrie, o tranșă de opt miliarde euro din pachetul de salvare de 110 miliarde euro stabilit anul trecut.

Tranșa care permite Greciei să evite defaultul pe termen scurt va fi eliberată după ce rapoartele misiunii comune la Atena a reprezentanților Comisiei Europene, FMI și BCE care s-a încheiat marți vor fi avizate de către miniștrii de finanțe din zona euro și consiliul director al FMI, scrie MarketWatch.

“Odată ce Eurogroup și consiliul director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranșă, de 8 miliarde de euro, va deveni disponibilă cel mai probabil la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat transmis marți de delegația CE, FMI și BCE. Din total, 5,8 mld. euro vin din partea statelor mem­bre și 2,2 mld. euro de la FMI. Tranșa ar fi trebuit acordată inițial în octombrie. Fără aceste fonduri, guvernul ar fi riscat să rămână fără resurse la mijlocul lunii noiembrie. Eliberarea banilor a fost blocată după ce Grecia a anunțat că nu va reuși să-și îndeplinească angajamentele bugetare din acest an.

Reprezentanții misiunii au anunțat, de asemenea, că ținta de deficit bugetar a Greciei pentru acest an nu mai poate fi atinsă în parte din cauza declinului eco­nomiei, dar și a “scăpărilor” guvernului în im­plemen­tarea măsurilor de austeritate. Măsurile de austeritate adiționale anunțate de Atena vor ajuta statul să-și atingă obiectivele fiscale anul viitor, notează repre­zentanții misiunii, care adaugă că după anul viitor va fi nevoie de o altă cură de austeritate.

Atena a anunțat la începutul lunii că deficitul pe 2011 va ajunge probabil la 8,5% din PIB, sub cel de 10,5% de anul trecut, dar mai mare decât ținta de 7,6% stabilită cu creditorii.

Instituțiile financiare internaționale anticipează că recesiunea va fi mai severă decât estimau în luna iunie, iar revenirea economiei ar putea avea loc numai începând din anul 2013.

Ce nu merge în planurile de salvare a Greciei

Planurile Europei de a ajuta Grecia să reducă povara datoriilor par eficiente pe hârtie. Acestea presupun ca guvernul să diminueze cheltuielile, în principal prin reducerea dimensiunilor aparatului uriaș de stat, și să majoreze veniturile, în special cu ajutorul taxelor deja impuse, scrie The Washington Post.

În parctică, aceste ținte cer reformarea fundamentală a sistemului grecesc, ceea ce este dificil de făcut în vremuri bune, și extrem de dureros în prezent, în plină criză. Planul de a strânge bani prin vânzarea proprietăților de stat se ciocnește cap în cap cu un nou impozit pe terenuri care taie apetitul investitorilor pentru achiziții. De asemenea, eforturile de a combate evaziunea fiscală înfloritoare sunt îngreunate de tăierile adânci făcute în salariile contribuabililor.