Grecii au întâmpinat cu scepticism ultimul acord al Uniunii Europene de a le salva țara îngropată în datorii, fiind îngrijorați că în viitor va trebui să suporte mai multe măsuri de austeritate și mulți ani de recesiune, scrie agenția de presă Thomson Reuters.
Liderii UE au ajuns la un acord cu băncile și asigurătorii pentru ca aceștia să accepte o pierdere de 50% din valoarea obligațiunilor emise de statul grec, ca parte a unui plan de reducere a datoriei Atenei cu 100 de miliarde de euro și de a limita efectele crizei.
Acest acord a venit după ce guvernul de la Atena a luat mai multe măsuri de austeritate ca urmare a ajutoarelor financiare primite de la finanțatorii săi externi, UE și FMI. Măsurile de austeritate au inclus tăierile pensiilor, creșterea impozitelor și planuri de a reduce dimensiunea sectorului public prin concedieri masive, însă acestea au eșuat în a readuce economia Greciei pe drumul cel bun și au adâncit țara și mai mult în recesiune.
“Nu mă simt salvat. Astăzi băncile nu plătesc pentru noi, returnează doar o parte a profitului pe care l-au făcut pe seama noastră în toți acești ani”, spune profesorul Pantelis Abeloyannis în vârstă de 47 de ani, care are trei copii și care se chinuie să facă față situației și să-și plătească ipoteca, după ce salariile au fost reduse, iar impozitele au crescut.
Acordul UE înseamnă că acum povara datoriei Greciei va fi sustenabilă, spune premierul George Papandreou, iar ministrul francez de finanțe François Baroin spune că acest acord a salvat moneda euro. Acțiunile băncilor grecești au crescut cu 13% la începutul ședinței de tranzacționare de joi dimineață, salutând astfel rezultatul summit-ului.
Dar la Atena, politicienii din opoziție și oamenii de pe stradă sunt mai sceptici.
“Reducerea datoriei ar trebui analizată în ansamblu, ținând cont și de condițiile anexate”, a spus pentru televiziunea de stat TV Net Dimitris Papadimoulis, parlamentar aflat în opoziție.
“Previziunea noastră, și acesta este motivul pentru care nu sărbătorim precum guvernul, este că noul stil german de austeritate care ne-a fost impus va fi urmat de măsuri mult mai dure împotriva celor care obțin venituri mici sau medii”, a spus el.
Mulți sunt de părere că acest acord nu va pune curând capăt crizei care a afundat țara în cea mai gravă recesiune din ultimele patru decenii.
“Nu cred că voi apuca să văd Grecia eliberată din ghearele monstrului care se numește datorie, însă sper să o vadă copiii mei”, spune Panos Theodorou, un șofer de taxi în vârstă de 60 de ani. Însă a observat un aspect al acordului: “Se pare că europenii au vrut să ne păstreze în club. Nu au vrut ca noi să părăsim zona euro”.
Scopul UE este să finalizeze negocierile pe acest pachet de măsuri până la sfârșitul anului pentru ca Grecia să aibă un al doilea program complet de ajutor financiar înainte de 2012.
Valoarea acestui ajutor financiar, afirmă surse din UE, ar fi de 130 de miliarde de euro, în creștere față de valoarea acordului din iulie, de 109 miliarde de euro.
Acordul din vară nu a mai fost de actualitate după ce nevoia de finanțare a Greciei a crescut, ca urmare a unei recesiuni mult mai grave decât se previziona.
Creditorii internaționali ai Greciei, care au salvat în mai anul trecut țara de la faliment prin acordarea primului ajutor financiar, de 110 miliarde de euro, consideră că economia se va contracta cu 5,5% anul acesta și cu 3% anul viitor, ceea ce va genera o rată a șomajului care va atinge un nou record.
“Problema este dacă acest acord va determina crearea unor noi locuri de muncă, pentru că nu cred că vom vedea noi creșteri salariale”, spune Yannis Mylonakos, 40 de ani, care lucrează într-o cafenea.
De anul trecut, când Grecia a început să primească ajutoare financiare pentru evitarea intrării în faliment, executivul de la Atena a fost nevoit să ia măsuri de austeritate în valuri succesive.
În vară a fost adoptat un program prin care să se reducă deficitul bugetar care includea accelerarea planurilor de privatizare și un pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor cu 6,4 miliarde de euro, dar și majorări de taxe, toate acestea generând proteste din partea populației. În septembrie cea mai recentă rundă de tăieri ale salariilor angajaților de la stat și a pensiilor a fost cerută de creditorii internaționali, care au vrut să se asigure că statul elen atinge țintele de reducere a deficitului bugetar solicitate în schimbul ajutorului de 110 mld. euro stabilit anul trecut.
Măsurile, care au fost anunțate după discuțiile cu experții UE și FMI, includ reducerea cu 20% a pensiilor mai mari de 1.200 de euro pe lună și tăieri salariale pentru 30.000 de angajați de la stat.
De asemenea, în cazul pensiilor persoanelor cu vârste sub 55 de ani va fi redusă cu 40% orice sumă care depășește 1.000 de euro. La toate aceste măsuri de austeritate, angajații de la metrou, transportul în comun și profesorii din școlile de la stat au răspuns prin proteste în Atena.