Parlamentarii greci au votat ieri pentru adoptarea măsurilor de austeritate în valoare de 28 mld. euro, sub presiunea manifestanților, care au asediat clădirea parlamentului. Băncile private din Europa pot răsufla ușurate.
Ca urmare a adoptării măsurilor de austeritate, în următorii cinci ani grecii vor plăti taxe mai mari, iar angajații la stat își vor vedea salariile reduse și cu până la 30%. Guvernul va cheltui mai puțini bani pe educație, apărare și sănătate și va vinde o mare parte din companiile sau activele imobiliare pe care le deține.
“Trebuie să ne așezăm țara pe fundații solide”, a declarat premierul elen George Papandreou.
Votul de ieri a avut o miză imensă, atât pentru Grecia, ca urmare a faptului că aprobarea pachetului de măsuri de austeritate a fost impusă de creditorii internaționali ai Greciei drept condiție pentru eliberarea unei tranșe de 12 mld. euro fără de care țara ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor. Băncile franceze și germane, care au expunerea cea mai mare pe Grecia, au primit un balon de oxigen. Pentru zona euro, votul a fost hotărâtor pentru că dacă grecii ar fi respins austeritatea, criza s-ar fi extins și în alte state și ar fi pus la îndoială chiar supraviețuirea monedei euro, conform multor economiști.
Pe lângă acești bani, UE și FMI au căzut de acord să acorde Greciei un al doilea ajutor extern, ce va avea o valoare similară primului, de circa 110 mld. euro. Diferența între cele două ajutoare este că de această dată va fi implicat și sectorul privat, băncile germane și franceze acceptând deja să reinvestească în obligațiuni elene pe termen lung banii pe care Atena îi va plăti când titlurile deja emise ajung la maturitate.
Decizia parlamentului elen a fost ca o descătușare pentru investitori, bursele europene și moneda euro avansând. Indicele FTSE -Londra avansa în a doua jumătate a ședinței cu 1,43%, în timp ce indicele DAX – Frankfurt urcase cu 1,94%. La Paris, CAC 40 a avut o creștere de 1,76%.
Măsurile de austeritate ale guvernului sunt foarte nepopulare, sondajele de opinie sugerând că 80% din greci nu le vor. Ca urmare, dezbaterile parlamentare au fost însoțite de proteste violente pe străzile Atenei, unde mii de polițiști au fost nevoiți să țină sub control demonstranți care cred că planul guvernului va împovăra și mai mult populația și va duce la pierderea a numeroase locuri de muncă.
Grecia are datorii de 328 mld. euro, adică 142,8% din PIB. În următorii cinci ani, măsurile de austeritate adoptate și privatizările ar trebui să aducă statului 78 mld. euro.
