Asa-zisa “greva spontana” de ieri a celor 4.500 de soferi de
autobuze, troleibuze si vatmani a anulat cele 2,7 de milioane de
calatorii care sunt efectuate zilnic in Bucuresti cu transportul de
suprafata.
Pentru Bucuresti, care este o metropola pe roti, o greva a
transportului in comun este un adevarat dezastru. Ea a dat ieri
peste cap traseul zilnic a peste un milion de calatori (socotiti la
o deplasare standard acasa-serviciu-acasa), mai mult decat dublu
fata de cat o actiune similara pe care ar putea-o face
“concurentul” transportului de suprafata, Metrorex, care transporta
zilnic, potrivit datelor companiei din 2009, 479.000 de
calatori.
RATB, gaura neagra a bugetului
Municipalitatii
Puternic subventionat de Muncipalitate (spre deosebire de Metrorex
care este subventionat de stat prin Ministerul Transporturilor),
transportul de suprafata in Bucuresti a devenit o povara pentru
bugetul Bucurestiului.
Din venitul prognozat al Municipalitatii pentru 2010, de
aproximativ 950 de milioane de euro, jumatate din suma se va duce
spre subventii – RATB (Regia Autonoma a Transportului Bucuresti) si
Radet (Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice). “Din cele
900 de milioane de euro cat vor fi veniturile, 450 de milioane de
euro merg spre subventii si jumatate din aceasta suma spre
subventionarea transportului in comun”, explica viceprimarul
Capitalei, Mircea Raicu.
In urma cu cateva saptamani, primarul general, Sorin Oprescu,
exploda: “Nu mai putem cu aceste subventii. RATB si RADET sunt
gauri negre si trebuie transformate in societati comerciale. Luam
in calcul reducerea acestor subventii care ne sufoca”.
Ieri, lucrurile s-au intors cu 180 de grade. In par, intreaga
conducere a Municipalitatii s-a dus la autobaza Titan, centrul
grevistilor, sa negocieze.
De fapt ce vor acestia?
Initial au spus ca se tem de scaderea salariilor, intrucat, din
calculele lor, ar fi reiesit ca bugetul Regiei ajunge doar pana in
vara.
“I-am asigurat ca salariile nu vor scadea”, afirma viceprimarul
Raicu.
Directorul general al RATB, Gheorghe Aron, este la fel de mirat:
“Greva nu este legala pentru ca exista un contract colectiv de
munca si toate datele din acest contract au fost respectate pana in
prezent”.
In incercarea de a mai scoate un ban, Municipalitatea a eliminat,
in urma cu cateva saptamani, 12.000 de abonamente gratuite care
erau acordate angajatilor sai si urmeaza sa creasca pretul unei
calatorii, de la 1 mai, de la 1,3 lei calatoria, la 1,5 lei.
O regie autonoma cat un oras
Nu este de ajuns, sutine liderul ad-hoc al grevistilor, Florin
Meteleanu, care ieri dupa-amiaza a formulat o alta revendicare:
soferii si vatmanii sa aiba un salariu lunar net majorat de la
2.400 de lei in momentul de fata la 3.000 (715 euro, de la 24),
adica 36.000 de lei anual (8.570 de euro). Pentru cei 4.500 de
soferi si vatmani ai RATB acest lucru ar presupune un efort de
aproape 40 de milioane de euro anual, in conditiile in care Regia
are in jur de 12.000 de angajati – cat un orasel de provincie.
Supus de ani de zile unui aflux continuu de noi veniti, in cautarea
unei vieti mai bune, Bucurestiul se sufoca.
In mai 2009, datelor Institutului National de Statistica aratau ca
1,95 milioane de oameni locuiesc cu “acte in regula” in Bucuresti.
Insa, cel putin inca un milion de oameni stau in Bucuresti
neinregistrati de statistici.
Transportul in comun este artera care iriga trupul Bucurestiului
din crestet pana in talpi. Fara el s-ar sufoca. De aceea, de ani de
zile, se discuta de fluidizarea transportului in comun – crearea de
benzi speciale, extinderea metroului. Nimic concret pana in
prezent.
In urma cu doi ani, se discuta despre crearea unei autoritati
metropolitane de transport – Metrou si transport de suprafata –
dupa modelul Parisului.
Viceprimarul Raicu spune ca proiectul este un vis acum pentru ca
Municipalitatea nu ar putea sa subventioneze si Metroul care este
subventionat de stat. Cum lucrurile se vor inrautati, si incercarea
de a descuraja soferii celor peste un milion de automobile din
Bucuresti sa-si lase masinile acasa si sa foloseasca transportul in
comun va avea o rata minima de succes, admite el.
Daca statul ne da si subventiile am lua si Metroul, afirma
viceprimarul.
De ce sa subventioneze insa intreaga tara transportul din
Bucuresti? Pentru ca Bucurestiul tine in spate intreaga tara,
sustine el.
“Bucurestiul asigura 22% din PIB-ul national, dar nu primeste
inapoi decat 5% din aceasta suma, dupa ce-si plateste taxele la
bugetul de stat”, arata Raicu.