Alexandra David-Néel este o personalitate intrată aproape în legendă, cartea ei cea mai cunoscută – Mistici și magicieni în Tibet a apărut la noi în anii ‘90, iar din 2014 Editura Polirom îi traduce consecvent cărțile în colecția „Hexagon”. A șaptea carte, recent publicată, Vraja misterului, are un subtitlu incitant „Fapte neobișnuite și personaje ciudate pe care le-am întâlnit în călătoriile mele prin Orient și Occident”. Cartea a apărut în ediția originală în 1972, fiind una dintre primele cărți publicate postum, la trei ani după moartea autoarei.
Vraja misterului cuprinde mărturii neașteptate despre întâlnirile Alexandra David-Néel cu membrii unor societăți ocultiste, cu persoane fascinate de India și de Orient, în general, căci în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, ca și începutul de secol XX înflorește în mediile sociale superioare din Anglia și din Franța curiozitatea și fascinația față de tradițiile orientale, față de magie, ocultism și spiritism. Uneori ele frizează absurdul, alteori înșelătoria grosieră, mai ales că își fac apariția diverși guru, care se dovedesc în timp escroci, șarlatani mai mari sau mai mărunți, ori inși ajunși ei înșiși prizonierii propriilor halucinații.
Fiecare capitol al cărții cuprinde câte un episod semnificativ, din care se desprind portrete memorabile sau povești de viață captivante, unele bizare, altele stranii, altele amestecând ridicolul și tragicul. Alexandra David-Néel a trăit la Londra și la Paris, înainte de a porni pe drumurile Orientului, a locuit la sediile unor societăți în care se practica spiritismul, se întruneau oameni interesați de practici oculte și ezoterice, unii dintre ei construind grupuri în jur, adunând adepți și mai ales adepte. De fiecare dată privește cu detașare, încercând să înțeleagă, sesizând excesele și aberațiile.
Portretul și biografia făcute lui Péladan aruncă altă lumină asupra unei figuri excentrice a simbolismului francez, care a vizitat și România, a ținut conferințe, sub ochii admirativi ai simboliștilor români. Péladan s-a autoproclamat sâr și a instituit în jurul propriei persoane un adevărat cult, a creat o vogă în epocă, a avut și experiența unei căsătorii profitabile, dar sfârșită rapid. Péladan amintește cititorilor români de altă figură a literaturii, tot excentrică, Alexandru Macedonski, de ritualurile cenaclului acestuia, de teoriile ciudate pe care a încercat să le pună în practică.
Povestea cea mai frumoasă este cea a unei frumoase doamne care „face pacheboturile”, călătorește așadar pe marile vase de croazieră, își selectează cu ochi profesionist parteneri cărora le devine un soi de doamnă de companie, dar care ajunge să trăiască o aventură sub semnul misterului. Ceea ce la început pare doar o cucerire amoroasă și o fantezie se transformă în căsătorie, care o aruncă în rândurile aristocrației, căci bărbatul plin de secrete era viconte, apoi într-o dramă fără ieșire, căci vicontele dispare brusc: alege retragerea din viața lumească, apoi părăsește și lumea, fără ca ea să mai poată lua legătura cu el, obligată să-i accepte decizile printr-un notar.
Dincolo de pățaniile americanilor care-și lichidează afacerile ca să ajungă în India într-un ashram, de alți halucinați care caută iluminarea prin exercițiile propuse de un pretins guru, care se supun unui regim de viață care să le faciliteze călătorii astrale, dincolo de naivitatea incredibilă frizând prostia din partea atâtor posedați de India și mistica indiană, există privirea atentă a observatorului avizat. Spre deosebire de ei, autoarea a avut șansa inițierii, a cunoscut câteva dintre practicile accesibile doar celor ce au atins un anumit nivel de spiritualitate, așa că scrie în deplină cunoștință de cauză.
Alexandra David-Néel este printre cei ce au pătruns în miezul lumii indiene, cărțile ei au arătat Europei câte ceva din ce înseamnă întâlnirea unui spirit occidental cu misterele orientale. Experiența trăită de ea în mod direct poate fi doar exprimată, pentru a fi înțelească cu adevărat ar trebui să fie asumată interior. Dar faptul că s-a bucurat de o longevitate excepțională, că s-a stins din viață la 101 ani, se explică nu doar prin zestrea genetică și biologică, ci poate și prin învățăturile și practicile dobândite în India.
Alexandra David-Néel, Vraja misterului, traducere din limba franceză de Giuliano Sfichi, Editura Polirom, 2015, 248 pag.