“Nu doar în România, ci peste tot în lume există acest pericol –
aplicarea unor soluții imediate, după colț, gen depreciați cursul
de schimb și ieftiniți creditul. Altminteri să știți că sunt pentru
ieftinirea creditului. Ar trebui să ne gândim de ce nu scade costul
creditării și de ce băncile în continuare oferă rate de dobânzi la
depozite cu mult peste rata BNR și peste ce este în piața monetară.
În urmă cu doi ani aceiași corifei ne explicau că problema este
lipsa lichidității și ne invitau să dăm lichiditate. Acum, că
există lichiditate în piață, au găsit altceva: că nu s-a depreciat
cursul de schimb”, a spus Isărescu.
El a făcut aceste precizări în contextul în care au apărut unele
voci care susțin că prin deprecierea cursului și prin reducerea
dobânzii de politică monetară BNR ar putea să stimuleze economia,
care se află în scădere neîntreruptă de mai bine de un an.
BNR a înghețat din vară dobânda cheie la lei la 6,25% – de departe
cea mai mare practicată de băncile centrale din regiune –
reacționând astfel la răbufnirea inflației anuale, care a urcat de
la 4,4% în iunie, la 7,6% în august, după ce guvernul a majorat TVA
de la 19% la 24%. Relativa stabilitate a cursului alimentează însă
din nou apetitul clienților – populație și firme – pentru credite
în valută, deși s-a văzut că riscul valutar poate fi
usturător.
De la începutul acestui an creditul în valută a revenit pe plus, în
timp ce creditul în lei continuă să scadă. În continuare se menține
un diferențial de dobâdă pentru că băncile au finanțări ieftine în
euro de la băncile mamă, în timp ce pe plan local volatilitatea
ridicată a dobânzilor pe piața interbancară i-a făcut pe bancheri
să ezite să ieftinească creditele pentru clienți, chiar dacă BNR a
dat semnalul relaxării politicii monetare.
Dealerii se uită cu rezerve la ratele scăzute de dobândă de pe
piața interbancară (care s-au stabilizat în ultima lună la 3-5% pe
an), având proaspete în memorie episoadele în care BNR a
contracarat presiunile pe cursul de schimb, creând secetă de
lichidități și ridicând dobânzile la lei.
Ce s-a întâmplat cu creditarea
Banca centrală a încurajat creditul în valută prin reducerea
rezervelor minime obligatorii în monedă străină de la 40% la 25%,
în timp ce rezervele la lei au scăzut numai de la 20% la 15%, fiind
înghețate din iulie 2009.
În august volumul creditelor în lei a înregistrat o scădere anuală
de aproape 9% în termeni reali, declinul accentuându-se în ultimele
luni. Astfel, ponderea creditului în moneda națională în totalul
creditului neguvernamental a scăzut la 37,6%, de la peste 40% în
urmă cu un an. Se îngustează astfel și mai mult canalul prin care
banca centrală își poate transmite în economie deciziile de
politică monetară.
În opinia guvernatorului BNR, dacă vrem să avem creștere economică
adevărată, este nevoie de investiții, care să creeze capacități de
producție și să conducă la câștiguri de productivitate.
“Până la deprecierea cursului mai este repartiția resurselor pe
care le are țara. Dacă le repartizăm în continuare pentru consum,
trăind cu iluzia că așa putem să stimulăm creșterea economică, cred
că picăm într-o mare capcană. În primul rând trebuie să alocăm
resursele, puține câte sunt, spre investiții. Este prima regulă
peste care cred că se trece cu o nonșalanță înspăimântătoare.”
Decizia BNR, dominată de prudență
La jumătatea săptămânii trecute BNR a decis să mențină
dobânda-cheie la 6,25% pe an, în condițiile în care anticipează că
inflația anuală va fi de 7,8% la sfârșitul acestui an. Totuși,
aceasta reflectă o creștere a prețurilor din trecut. Pentru toamna
lui 2011 BNR vede inflația anuală încetinind spre 3%. Aceasta
înseamnă că, teoretic, cine ar constitui acum un depozit pe un an,
la o dobândă similară cu cea oferită de BNR, va avea un randament
în termeni reali (excluzând devalorizarea leului prin creșterea
prețurilor) de circa 3%.
“În perioada următoare dobânda este real pozitivă și mare – 3% – și
tocmai asta este problema”, spune Radu Crăciun, director de
investiții la Eureko Pensii.
În mod teoretic, dobânda ar trebui calibrată în funcție de
perspectivele privind inflația în trimestrele următoare. Pentru a
fi considerată stimulativă pentru economie dobânda reală ar trebui
să fie cât mai mică sau chiar real negativă.
BNR rămâne însă prudentă față de percepțiile publicului, astfel că
dobânda sa este calibrată mai mult în funcție de cifrele actuale de
inflație, deși acestea reflectă dinamici din trecut.îî