Guvernul a reușit să economisească numai 150 de milioane de euro
din cheltuielile salariale ale bugetarilor în primele șase luni ale
anului prin tăierea de bonusuri și prime, prin eliminarea
tichetelor de masă și de vacanță, precum și prin neplata orelor
suplimentare, potrivit unui calcul ZF pe baza informațiilor din
execuția bugetului general consolidat la șase luni publicată de
Ministerul de Finanțe.
Astfel, dacă în primele șase luni ale anului trecut statul a
cheltuit 5,93 miliarde de euro cu salariile bugetarilor, în prima
jumătate a acestui an cheltuielile salariale s-au redus la 5,66
mld. euro, adică cu 270 de milioane de euro. Până în luna mai,
statul a concediat 27.800 de bugetari, potrivit datelor de la
Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce i-a adus statului
o economie la cheltuielile salariale de cel puțin 120 milioane de
euro, raportat la un salariu mediu în administrația publică de 695
de euro. Practic, statul a reușit să economisească mai puțin de 20
de euro/ bugetar pe lună ca urmare a aplicării unor măsuri de
austeritate de la începutul anului, iar reprezentanții Ministerului
de Finanțe nu știu încă ce impact a avut reducerea salariilor
bugetarilor cu 25% aplicată încă de luna trecută.
“Din tăierea salariilor cu 25% vom ști exact cât am economisit cel
mai devreme mâine (astăzi- n.red.), când avem execuția pe luna
iulie. Economiile din tăierea primelor și a orelor suplimentare se
regăsesc în evoluția cheltuielilor în fiecare lună”, susține
Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Finanțe. Teoretic, statul
ar trebui să economisească cel puțin 1% din PIB prin reducerea
salariilor bugetarilor, adică aproximativ 1,2 mld. euro până la
finele anului, potrivit acordului cu FMI.
Numai din tichete se puteau economisi 150 mil. euro
În condițiile în care 200.000 – 250.000 de bugetari primeau anul
trecut tichete de masă, iar valoarea unui tichet era de 8,7 lei pe
zi lucrătoare, rezultă că bugetarii primeau tichete de masă în
valoare de 100 – 126 mil. euro pe an, la care se adaugă valoarea
tichetelor cadou, care nu depășește 20 mil. euro, potrivit unui
calcul ZF pe baza datelor de la jucătorii de pe piață. Cu toate
acestea, instituțiile publice finanțate integral din venituri
proprii, precum unitățile de învățământ și spitalele, au fost
exceptate.
În cadrul Academiei de Studii Economice, de exemplu, care are peste
1.000 de cadre didactice, nu s-au mai acordat tichete de masă de la
începutul anului. “Anul trecut dădeam tichete de masă aproape în
fiecare lună, în valoare totală de aproximativ 150 de lei (36 euro)
pe lună pentru fiecare angajat. În acest an, după reducerea
salariilor cu 25%, nu am reușit decât să dau câte un bon de masă
pentru angajații care au salarii sub 600 de lei, care sunt destul
de mulți”, spune Gheorghe Roșca, rectorul ASE.