Guvernul nu vede riscuri “deosebite” care să afecteze sensibil perspectivele macroeconomice și bugetare până la sfârșitul anului, susținând că există incertitudini cu privire la impactul final al secetei asupra Produsului Intern Brut și consecințele unui declin mai puternic al PIB în zona euro.
“O reducere a Produsului Intern Brut în zona euro mai mare decât cea estimată de către Comisia Europeană ar putea afecta nivelul Produsului Intern Brut și al celorlalți indicatori macroeconomici”, se arată în Raportul Guvernului privind situația economică și bugetară pe anul 2012.Guvernul estimează, în raportul de două pagini și jumătate, că inflația va crește până la circa 5% la sfârșitul anului, ca urmare a efectelor nefavorabile ale secetei asupra prețurilor la alimente. Însă, rata anuală a inflației a depășit încă din septembrie nivelul de 5%. Rata lunară a inflației a fost în septembrie de 1,2%, mai mult decât dublă față de așteptări, în condițiile creșterii prețurilor la alimente cu 2,3% – cea mai mare creștere lunară din ianuarie 2003, după cum au observat analiștii. Prognozele analiștilor privind inflația de la finele anului se îndreaptă spre 5,5-6%. Executivul încă mai speră la o creștere economică de aproximativ 1% în acest an, în timp ce majoritatea analiștilor din bănci și-au ajustat prognozele spre 0,5%.
Motorul creșterii îl reprezintă cererea internă, consumul final urmând să se majoreze cu 0,7% și formarea brută de capital fix, cu 6,4%, în timp ce exporturile ar urma să înregistreze un avans de 2%, în viziunea Guvernului. “În semestrul al doilea se estimează o îmbunătățire a cererii interne ca urmare a creșterii veniturilor salariale ale personalului bugetar și a veniturilor nete din pensii, dar și un efect pozitiv al investițiilor publice”, potrivit raportului. Însă, creșterea salariilor este practic anulată de inflație. Deficitul de cont curent extern este proiectat să se reducă la 4% din PIB în 2012, “deoarece intrările de capital vor continua să fie reduse”.
Ce se întâmplă cu bugetul
Reducerea absorbției fondurilor europene, deteriorarea situației sectorului financiar extern și creșterea explozivă a prețului internațional al petrolului ar putea să aibă implicații negative la nivelul bugetului, în opinia Executivului.
“O reducere a absorbției fondurilor europene față de nivelurile programate ar afecta nivelul veniturilor bugetare pe acest an, caz în care se vor lua măsuri corespunzătoare de reducere a cheltuielilor și încadrarea în deficitul bugetar estimat. De asemenea, pot exista riscuri de finanțare a deficitului bugetar ca urmare a deteriorării situației sectorului financiar extern sau a unei creșteri explozive a prețului internațional al petrolului”, se arată în raport.
Guvernul crede că până la sfârșitul anului se vor înregistra “progrese” în procesul de reducere a arieratelor în cadrul companiilor monitorizate, astfel încât să se ajungă la 9 mld. lei față de 13 mld. lei înregistrate la sfârșitul primului semestru din 2012.