Bugetul a revenit pe deficit în luna mai, după ce în aprilie s-a înregistrat un ușor exce­dent, cheltuielile cu bunuri și ser­vicii pe care le face statul în­registrând o creștere de 18,2% față de ace­eași lună de anul trecut, la 2,4 mld. lei, în timp ce cheltuielile de personal au scăzut cu 21,2%, la 3,2 mld. lei.

În primele cinci luni cheltuielile cu bunuri și servicii au făcut un salt de 10,5% față de perioada ianuarie -mai 2010, la 11,8 mld. lei.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut an de an și nici criza nu a reușit să le domolească.

Conform explicațiilor Finanțelor, la bugetul de stat creșterea pe cinci luni a fost de 9,2% ca urmare a reclasificării unor chel­tuieli la bunuri și servicii la Ministerul Sănătății, iar la bugetele locale majorarea a fost de 18,5% ca urmare a preluării spitalelor de către unitățile administrativ teritoriale. În ceea ce privește bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, Finanțele explică majorarea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 14,8% prin plățile efectuate pentru servicii medicale și medicamente.

Scăderi ale cheltuielilor comparativ cu primele cinci luni de anul trecut s-au înregistrat la subvenții (-21,3%), cheltuieli de personal (-19,9%), cheltuieli de capital (-5,4%) și asistență socială (-3,1%), po­trivit datelor Ministerului Finanțelor.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 34,7% ca urmare a datoriei contractate pentru finanțarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenți și a celor curente.

Pe partea de încasări, creșterea TVA cu 33,3% în luna mai, la 3,6 mld. lei, și majorarea încasărilor din accize cu 46,8% comparativ cu aceeași lună de anul trecut, la 1,6 mld. lei, au adus un plus al veniturilor de 9,2% în mai, până la 12,7 mld. lei.

TVA aduce cei mai mulți bani la bugetul de stat, fiind a doua resursă pentru bugetul general după contribuțiile sociale. La nivelul contribuțiilor sociale s-a înre­gis­trat o creștere de 11,6% în mai, la 4,1 mld. lei, iar încasările din impozitarea profitului au scăzut cu 6,7% față de mai 2010.

Pe ansamblul primelor cinci luni veniturile totale au ajuns la 70,7 mld. lei, în creștere cu 10,1% față de anul precedent, în principal ca urmare a creșterii încasărilor din taxa pe valoare adăugată (+35,6%), accize (+28,2%) și venituri din capital (+39,8%). La nivelul cheltuielilor s-a înregistrat o scădere de 3,4% compa­ra­tiv cu primele cinci luni de anul trecut, la 78,2 mld. lei.

Încasările din contribuții de asigurări sociale au depășit cu 3,2% nivelul din primele cinci luni din 2010, iar încasările din impozitul pe profit au fost cu doar 0,2% peste valoarea de anul trecut. Principalul decalaj se menține la încasările din impo­zitul pe venit, care s-au diminuat cu 1,2%.

Dacă în luna aprilie bugetul general înregistra un excedent de 829 mil. lei, în mai deficitul a fost de aproximativ 3 mld. lei. Pe ansamblul primelor cinci luni deficitul bugetar a ajuns la 7,4 mld. lei, reprezentând 1,36% din PIB.

“S-a înregistrat un deficit destul de mare în mai. Dar trebuie să avem în vedere faptul că în aprilie s-au încasat impozitele trimestriale pe profit. Finanțele sunt în grafic pentru atingerea țintei de deficit la jumătatea anului. Iar dacă nu se produce un derapaj, este realizabilă și ținta anuală de deficit de 4,4% din PIB”, a comentat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Amploarea dezechilibrului bugetar a depășit estimările inițiale indicate atât de ministrul finanțelor Gheorghe Ialomi­ția­nu, cât și de reprezentantul României la FMI Mihai Tănăsescu.

Tănăsescu spunea la începutul lunii iu­nie că datele preliminare indică un deficit bugetar de 1,2% din PIB la sfârșitul lunii mai, atenționând că cifrele arată necesi­ta­tea menținerii prudenței. Aceeași cifră a fost indicată și de ministrul finanțelor.

Analiștii consideră că este realizabilă ținta de deficit bugetar stabilită pentru jumătatea anului, de 2,3% din PIB, fiind plauzibilă și ținta anuală setată la 4,4% din PIB (24 mld. lei). Însă, dacă s-ar menține pasul de creștere al deficitului din luna mai, de 3 mld. lei, și în următoarele șapte luni, s-ar ajunge la un deficit de 28 mld. lei, peste ținta anuală de 24 mld. lei.

“Am spus că surplusul din aprilie este temporar, nesustenabil. S-a obținut pe fondul ajustării unor cheltuieli, în special pentru investiții. Probabil au fost stopate niște proiecte. Creșterea deficitului ar putea să indice că proiectele au fost reluate. Dacă asta este explicația, atunci evoluția este îmbucurătoare”, a comentat Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.

Ar putea fi reduse contribuțiile?

În ceea privește posibilitatea reducerii contribuțiilor sociale în a doua parte a anu­lui, Dumitru a spus că este posibilă doar dacă economia creează spațiu fiscal. “Până acum nu există indicii că va exista un spațiu fiscal suplimentar. Este prematur să ne pronunțăm. Economia a crescut în primul trimestru, însă recuperarea este fragilă. Avem nevoie de prudență la nivelul buge­tului”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

La rândul lui, Chideșciuc crede că nu este exclusă posibilitatea reducerii contri­bu­țiilor sociale în a doua jumătate a anului având în vedere evoluția încasărilor bugetare de până acum.