Guvernul ia în calcul amânarea aderării României la zona euro cu 1-2 ani, peste termenul de 1 ianuarie 2015 anunțat oficial de autorități, considerând că în acest interval politicile monetare și fiscale trebuie consolidate, astfel încât cursul de schimb să fie unul de echilibru la momentul aderării.
“În ceea ce privește aderarea la zona euro, chiar dacă aceasta se va realiza cu o întârziere de 1-2 ani, România trebuie în primul rând să fie pregătită pentru a adopta moneda euro, în sensul consolidării politicii monetare și fiscale, astfel încât cursul la momentul aderării să fie un curs de echilibru caracterizat de stabilitate”, se arată într-un document oficial.
Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, în Estonia, că va declanșa o discuție la nivelul BNR, al Guvernului, al analiștilor pentru a se ajunge la o concluzie dacă este bine ca România să-și mențină obiectivul 2015 pentru accesul la moneda euro sau va trebui îmbunătățită performanța economică.
Ziarul Financiar a scris în ediția de luni un articol pe marginea celei mai pesimiste prognoze privind adoptarea euro de către România, lansată de gigantul financiar BNP Paribas, care indică posibilitatea trecerii la moneda unică în anul 2024, cu nouă ani mai târziu față de anul țintit în programul de convergență al autorităților române.
România îndeplinește în prezent doar criteriul stabilității cursului de schimb, care a avut oscilații modeste în ultimii doi ani după deprecierea șoc de la sfârșitul lui 2008 și pe cel al datoriei publice, aflată încă sub pragul de 40% din Produsul Intern Brut, față de un plafon de 60%. În schimb, inflația, deficitul bugetar și dobânzile pe termen lung sunt peste limitele acceptate.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puțin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale.