Guvernul mai poate cheltui până la sfârșitul anului, peste ceea ce strânge la buget, încă 5,6 mld. lei (1,25 mld. euro).
Deficitul bugetar la 11 luni a ajuns la 1,6% din PIB față de ținta de 2,5% din PIB convenită în noiembrie cu FMI, potrivit unor surse din Ministerului Finanțelor. Aceasta înseamnă că guvernul mai poate cheltui în decembrie peste ceea ce adună la buget – rămânând în ținta de deficit – o sumă echivalentă cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) la un PIB estimat de 625,6 mld. lei.
Istoria ultimilor ani arată, fără abatere de la cutumă că în luna decembrie guvernele cheltuiesc sume considerabil mai mari decât în celelalte luni ale anului. Cum nevoile sunt multe, banii se duc într-o clipă. Faptul că la sfârșitul anului rămân atâția bani de cheltuială este o anomalie, arată analiștii financiari. Pentru că, de fapt, acest plus aparent reprezintă în cea mai mare parte arieratele statului, bani pe care guvernul nu-i dă celor cărora li se cuvin până nu este sigur că se poate încadra în țintele pe care și le-a fixat.
„În decembrie, dacă sunt bani, statul plătește. Dacă nu sunt bani, nu plătește și transferă arieratele în bugetul viitor“, explică analistul financiar Dragoș Cabat.
Deficitul bugetar a avansat în noiembrie cu aproximativ 0,4% din PIB, ajungând la 11 luni la 1,6% din PIB, față de 1,21% din Produsul Intern Brut în octombrie. Acest lucru oferă guvernului un spațiu fiscal aproape generos față de condițiile curente, el putând adânci deficitul cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) rămânând, în aceeași vreme, în limitele convenit cu finanțatorii străini.
Care este structura veniturilor și a cheltuielilor, Finanțele vor comunica pe 25 ale lunii, ca de obicei. Cert este însă că acum s-a creat un spațiu pentru o cheltuială suplimentară în decembrie după ce în octombrie bugetul a fost pe excedent, iar în noiembrie deficitul a fost de până în 0,4% din PIB (2,5 mld. lei).
La 10 luni, deficitul bugetar coborâse la 7,6 mld. de lei, reprezentând jumătate din ținta anuală de 2,5% din PIB, ca urmare a faptului că octombrie s-a înregistrat excedent de 500 mil. lei.
În aceste condiții, se poate pune întrebarea: de ce în noiembrie autoritățile române au negociat cu Fondul Monetar o nouă țintă de deficit în urcare de la 2,3% la 2,5% din PIB? Acum, că tot există acest spațiu fiscal, ce va face administrația cu banii? Va fi repetat exemplul din anii trecuți când va cheltui tot ce are în plus sau aparent are în plus?
Cheia este că vorbim, de fapt, despre cheltuieli angajate în prima parte a anului care se decontează de ani de zile la sfârșitul anului, explică Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal: „Aceasta este structura execuției bugetare, se angajează cheltuieli la începutul anului și se plătesc spre finalul lui, așteptând să se vadă ce se întâmplă între timp“.
Niciunul din ultimii 5 ani nu a fost altfel. Întotdeauna, în decembrie, deficitul a avansat puternic cu peste 1% din PIB – cu excepția lui 2012, când a însemnat 0,75% din PIB pe metodologia cash. Astfel, în decembrie trecut, deficitul bugetar a avansat cu 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro) ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,52% din PIB, cu puțin peste ținta agreată cu FMI și Comisia Europeană (2,2% din PIB pe cash și 3% din PIB pe ESA), după ce în noiembrie el se plasa la 1,77% din PIB pe cash. Astfel, deficitul a avansat în decembrie 2012 cu 0,75% din PIB (față de un avans mediu lunar în primele 11 luni de 0,16% din PIB), dar sub avansul înregistrat în anii trecuți – un deficit înregistrat în decembrie 2008 de 1,86% din PIB, de 1,22% din PIB în decembrie 2009 sau de 1,28% din PIB în decembrie 2010.
Pentru că așa se întâmplă de mulți ani, analiștii cred că nu există niciun motiv ca 2013 să fie diferit: se angajează cheltuieli la începutul anului și se plătesc la sfârșit. „În fiecare an în ultimele două-trei luni cheltuielile cresc. Acesta este tipul de execuție bugetară. Se angajează cheltuieli la începutul anului și se plătesc în ultimele luni. Cred că execuția bugetară este în grafic, nu pot spune că este ceva în neregulă din acest punct de vedere“, comentează Ionuț Dumitru.
Pentru analistul financiar Dragoș Cabat lucrurile nu sunt în regulă pentru că introduc un arbitrariu: guvernul plătește dacă are, dacă nu are nu plătește.
Pot profita de acest lucru, de cheltuieli mari la finele anului, și clienții politici sau cei care altfel nu s-ar fi așteptat să primească ceva în plus? Numai ieri, de plidă, pe masa guvernului s-a aflat un proiect de acordare de bani suplimentari pentru unele primării, iar premierul a anunțat că Executivul va aproba 87 mil. lei pentru persoanele cu dizabilități. Ionuț Dumitru spune că este greu să dovedești un astfel de lucru, mai degrabă, aceasta este structura execuției bugetare. În decembrie 2012 creșterea deficitului a fost pusă pe seama blocării temporare a rambursărilor fondurilor europen și a nerealizării unor venituri, nu atât a unor cheltuieli neplanificate, ca în anii trecuți. Acum guvernul a justificat majorarea deficitului de la 2,3% din PIB la 2,5% pentru a avea spațiu pentru realizarea unor cheltuieli legate tot de fondurile europene. Din această perspectivă este și important, și interesant de văzut ce va face administrația cu cei peste 1 mld. euro care sunt practic la dispoziția sa în decembrie. Pentru că, după cum se vede din execuția bugetară la 10 luni, echilibrul bugetar s-a păstrat într-o bună măsură prin reducerea investițiilor statului (cheltuielile de capital) cu 11,2% față de perioada similară a anului trecut. În aceeași vreme, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,9% la 10 luni față de perioada similară a lui 2012, ca urmare a faptului că statul și-a plătit arieratele, după cum au explicat responsabili din administrație. Or, în acești bani „în plus“ din decembrie analiștii văd chiar arieratele sau o parte din ele despre care guvernul spune că le-a plătit, acesta fiind motivul majorării cheltuielilor cu bunurile și serviciile.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.12.2013