Impozitarea averilor mari, în linie dreaptă

Impozitarea averilor mari, discutată încă de la începutul anului de politicieni și contestată de oamenii de afaceri, este tot mai aproape de aplicare. În căutarea unor surse de venituri pentru buget, Guvernul s-a angajat în fața FMI că va finaliza până la jumătatea lunii august proiectul de ordonanță.

Reforma sistemului de taxare a averilor mari ar trebui să fie încheiată până la 30 noiembrie, actul normativ urmând să fie elaborat cu asistența tehnică a FMI. Cea mai mare dificultate ar putea fi legată de evaluarea averilor, în condițiile în care singurele informații existente sunt cele din declarațiile de avere ale demnitarilor, precum și datele raportate către administrațiile financiare.

După doi ani de criză în care majoritatea oamenilor de afaceri și-au văzut averile înjumătățite, o nouă taxă, pe averile mari ale populației, ar putea speria și mai mult capitalul local.

Propunerea a fost primită cu dezaprobare de către reprezentanții mediului de afaceri, care nu par să fie prea dornici să cotizeze la buget din propriul buzunar.

În aceste condiții, pentru evitarea acestui impozit, activele ar putea fi înregistrate în țări cu o fiscalitate mai redusă. Printre țările în care se mai practică impozitul pe avere se numără Franța, Elveția sau Norvegia.

Legea salarizării unitare, gata la toamnă

Guvernul a promis FMI că modificările la legea salarizării unitare vor fi adoptate până la sfârșitul lunii octombrie, acestea urmând să fie trimise Parlamentului doar după primirea avizului Fondului și Comisiei Europene.

Legea salarizării, elaborată sub presiunea acordului cu FMI, a fost discutată timp de câteva luni anul trecut de sindicate, patronate și de reprezentanții Ministerului Muncii și a avut cel puțin 13 variante înainte ca Guvernul să își asume răspunderea.

Deși de la începutul anului s-au adus două ordonanțe care să “ajute” la aplicarea legii, publicarea salariilor angajaților de la stat pe site-urile ministerelor – la cererea președintelui Traian Băsescu – a demonstrat eșecul legii salarizării. Exemple de șoferi cu salarii de peste 4.000 de lei și consilieri care câștigau mai bine decât ministrul au fost întâlnite în aproape toate ministerele.

Potrivit scrisorii de intenție, legislația salarizării va include două părți: un cadru de implementare, care va introduce un nou sistem de plată și o legislație anuală specifică, care va seta parametrii de salarizare. Totodată, ar urma să fie reformat sistemul de stimulente prin includerea în baza de salarii. Bugetul pe 2011 trebuie construit în limita unor cheltuieli cu personalul de 39 mld. lei.

Legea pensiilor, blocată în Parlament

Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii este menținut în scrisoarea de intenție către FMI ca un angajament prioritar al României, cu termen de aprobare până la 30 septembrie.

Proiectul a fost aprobat de Guvern la începutul acestui an, adoptat de către Senat după mai multe luni de dezbatere și se află în discuția Camerei Deputaților. Partea din reforma sistemului de pensii legată de recalcularea pensiilor speciale a fost deja implementată. Sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung devine din ce în ce mai incertă dacă nu se reformează sistemul.

Bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează deficite anuale cronice din 2006, iar anul trecut s-a înregistrat cea mai mare valoare a deficitului din ultimii 10 ani, de circa 1,5 mld. euro, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Valul pensionărilor anticipate și efectul majorării pensiilor de anul trecut a determinat o creștere a deficitului în prima jumătate a acestui an față de aceeași perioadă din 2009. Salvarea bugetului de pensii a venit de la bugetul de stat, de unde s-au făcut frecvent transferuri pentru a se putea asigura plata pensiilor, în loc ca sumele să fie direcționate spre investiții. Alternativa, sistemul de pensii private, presupune totuși un risc investițional, adică posibilitatea înregistrării unui randament negativ.

Ce a mai promis Guvernul

Reguli stricte pentru autoritățile locale
Autoritățile locale va trebui ca din 2011 să includă plățile arieratelor în execuțiile bugetare și nu vor putea să realizeze noi cheltuieli sau să contracteze împrumuturi până când obligațiile anterioare nu au fost plătite, potrivit angajamentului guvernului față de FMI. În încercarea de a disciplina cheltuielile la nivel regional, Finanțele au elaborat o lege prin care se stabilesc standarde de cost pentru autoritățile locale pe diferite categorii. La jumătatea lunii iunie Guvernul a aprobat o ordonanță prin care Ministerul Finanțelor a fost împuternicit să acorde primăriilor sau altor autorități locale credite pe cel mult 5 ani și cu o perioadă de grație de un an, din care acestea să poată achita datorii acumulate până la 31 decembrie 2009 către anumite firme cu care au contracte.

Fără comisioane, doar la credite noi
Scutirea de la plata comisioanelor la rambursarea anticipată va fi aplicată doar pentru creditele noi, nu retroactiv. Guvernul va modifica OUG privind contractele de credite pentru populație astfel încât actul normativ să se aplice în totală conformitate cu legislația UE, în principal în ceea ce privește non-retroactivitatea, potrivit proiectului scrisorii de intenție. Potrivit legislației actuale, băncile ar trebui să modifice până la 19 septembrie aproape toate contractele de credit încheiate cu populația pentru a le adapta la noile reglementări și nu vor mai putea încasa comisioane la rambursările anticipate pentru împrumuturile cu dobândă variabilă, în timp ce la celelalte comisioanele sunt limitate la 1%.

Concedieri și în 2011
Guvernul a promis FMI că va concedia 74.000 de bugetari până la finele acestui an, după ce a disponibilizat deja 27.000 de salariați, și că va renunța la minim 15.000 de angajați din sectorul public în 2011. “În pofida condițiilor economice nefavorabile, am atins per total ținta de deficit bugetar stabilită pentru jumătatea acestui an, în principal datorită controlului strict al cheltuielilor și reducerii personalului cu circa 27.000”, se arată în draft-ul scrisorii suplimentare de intenție la acordul stand-by semnat de România cu FMI. Cu condiția să existe noi concedieri, a cel puțin 15.000 bugetari până la finele anului 2011, măsurile adoptate vor lăsa loc pentru a acorda o majorare modestă a salariilor din sectorul public pe parcursul anului viitor, în condițiile îndeplinirii angajamentului de reducere a cheltuielilor cu personalul sub 39 de miliarde de lei, incluzând toate formele de compensații.

Călătorii mai scumpe cu trenul și metroul
Tarifele practicate de cele zece companii publice care înregistrează cele mai mari pierderi, inclusiv de CFR Călători și CFR Marfă, Termoelectrica, Metrorex și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, vor fi majorate. Guvernul și-a refirmat în fața FMI angajamentul de a îmbunătăți performanța companiilor publice. Cele zece companii au îndeplinit ținta indicativă privind pierderile operaționale din trimestrul al doilea.

Sursa video: www.stirileprotv.ro