Guvernul britanic asteapta companiile romanesti sa investeasca in Marea Britanie

Susan Heird, aflata saptamana trecuta la Bucuresti si Robin Barnett, ambasadorul britanic in Romania, au acordat in exclusivitate un interviu Ziarului Financiar, in care au prezentat posibilitatile de imbunatatire a relatiilor comerciale dintre cele doua state, mai ales in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Investitiile directe (FDI) ale Marii Britanii in Romania au atins in 2006 nivelul de peste 3,5 miliarde de euro, conform propriilor estimari, britanicii implicandu-se mai ales in sectoare precum telecomunicatiile (Vodafone), piata asigurarilor (AVIVA), infrastructura sau agricultura.
“Sunt foarte impresionata de oportunitatile pe care le ofera Romania, in sectoare economice diverse, de la telefonie mobila la agricultura sau industria constructoare si asamblare de masini”, a spus Heird.
Relatiile comerciale bilaterale dintre cele doua state au totalizat schimburi comerciale in valoare de peste 2 miliarde de euro anul trecut. Romania a importat produse sau servicii britanice in valoare de circa 900 de milioane de euro, in timp ce exportul cu Marea Britanie a fost de aproximativ 1,2 miliarde de euro, reiesind astfel un excedent comercial de circa 300 de milioane de euro.
Desi cei doi oficiali sunt optimisti in ceea ce priveste dinamica investitiilor britanice in Romania, ei spun ca si companiile locale ar trebui sa ia in considerare extinderea operatiunilor mai ales pe pietele de nisa, cu produse sau servicii cu o valoare mare adaugata. In topul statelor importatoare de produse britanice, Romania ocupa locul 38, in timp ce la export se situeaza cu o pozitie mai jos.
In Romania sunt prezente in acest moment peste 2.200 de companii cu sediul in Marea Britanie, numarul britanicilor stabiliti in Romania fiind de circa 5.000 de persoane.
Un aspect foarte important in dezvoltarea Romaniei pe termen lung este si politica guvernului fata de piata fortei de munca, dupa cum atrage atentia ambasadorul britanic la Bucuresti.
“Exista o problema serioasa legata de lipsa fortei de munca in Romania, mai ales in sectoare ca turismul sau constructiile. Guvernul si-a dat seama, asa cum si Marea Britanie a inteles, ca pentru a putea asigura o buna dezvoltare pe termen lung trebuie sa avem o piata a fortei de munca foarte flexibila”, explica Barnett.
Lipsa muncitorilor calificati in turism poate afecta, pe termen lung, atractivitatea Romaniei nu numai ca destinatie turistica, ci si ca destinatie pentru investitori, a aratat Susan Heird.
Susan Heird, a carei ultima vizita in Romania a fost acum 25 de ani, spune ca Romania nu pare suficient de bine cunoscuta la nivel european, in comparatie cu alte state nou aderate la UE, cum ar fi Croatia sau Bulgaria.
“Am venit si am gasit o tara foarte frumoasa, o economie vibranta, aflata intr-un ritm accelerat de crestere. Ca sa fiu sincera insa, poate ca Romania nu este suficient de bine cunoscuta la nivel european. Unul dintre motive este si turismul. Romania are un numar mai mic de turisti decat Croatia sau Bulgaria, si ele noi membre ale Uniunii. Daca atragi multi turisti intr-o tara este posibil ca unii dintre ei sa se intoarca si alta data, insa in calitate de investitor. Bulgaria, de exemplu, pare ca s-a descurcat mai bine la acest capitol.”
Cresterea economica din ultimii ani, panta vizibil descendenta a ratei inflatiei si aderarea la UE reprezinta avantaje vizibile in ochii investitorilor britanici, dupa cum spune ambasadorul britanic. In ceea ce priveste accesarea fondurilor europene, in special de catre sectorul de infrastructura, Barnett spune ca desi asteptarile sunt mari, inceputul este intotdeauna cel mai greu.
“Problema infrastructurii este in mod clar una dintre primele prioritati ale Romaniei, care va avea beneficii enorme in urma aderarii la UE, mai ales prin accesarea fondurilor post-aderare. Sa fim cinstiti insa. Realitatea in toate statele nou aderate este ca s-a dovedit foarte dificil sa pui in aplicare un program de anvergura privind reabilitarea sau extinderea retelei de infrastructura.” El a adaugat ca exemple de astfel de proiecte mari de infrastructura pot fi gasite in toata Europa, unele finalizate cu succes iar altele care si-au depasit bugetul initial sau au depasit termenul de predare la cheie.
In timp ce nivelul de competitivitate industriala poate fi imbunatatit la nivel national prin atragerea capitalului si a know-how-ului strain, faptul ca ponderea sectorului de servicii in produsul intern brut este din ce in ce mai mare dovedeste, dupa cum spune ambasadorul britanic in Romania, ca viitorul este diversificarea acestei piete: “Cel mai mare sector economic din Romania sunt serviciile. In economiile secolului 21 nu este nevoie de o baza foarte mare de industrie. Romania are nevoie, ca toate celelalte state, de altfel, de o economie diversificata, competitiva si flexibila”.