Guvernul a cerut FMI să trimită în septembrie o misiune la București pentru a acorda autorităților române asistență tehnică pentru reforma taxării proprietăților și modificarea redevențelor, care aduc prea puține venituri la buget, a declarat ieri Liviu Voinea, ministrul bugetului, într-un interviu acordat ZF.

Voinea spune că sunt analizate mai multe măsuri fiscale, inclusiv reducerea CAS, eventualele diminuări de taxe urmând să se concretizeze doar dacă pot fi compensate cu alte impozite și dacă cresc veniturile bugetare.

„Redevențele aduc la buget circa 0,25% din PIB (340 mil. euro – n.red.), ceea ce este foarte puțin față de alte țări. Veniturile colectate din impozitele pe proprietate reprezintă doar 0,7% din PIB (1 mld. euro – n.red.). Prevederile legate de reforma ta­xării proprietății sunt «moștenite». S-au regăsit și în celelalte scrisori de inten­ție. Ideea este ca impozitarea să se facă du­pă modul de folosință, nu după proprietar.“

Astfel, impozitele pe proprietate și redevențele aduc la buget doar echivalentul a 1% din PIB  (1,3 mld. euro), iar o dublare a acestora ar permite reducerea contribuțiilor sociale cu 4-5%.

O scădere a unui punct de CAS (contribuția de asigurări sociale) aduce un minus la bugetul de pensii de circa 250 milioane de euro, deci 5 puncte înseamnă un minus de 1,25 miliarde de euro. Veniturile la bugetul public de pensii au fost de 8 miliarde de euro în 2012, aferente unui CAS de aproape 32% din care circa 21% plătește angajatorul, iar 10,5% angajatul.

Proiectul de buget pentru 2014 a fost discutat deja de Ministerul Finanțelor cu experții FMI, care au fost prezenți în România în luna iulie, fiind bazat pe o creș­tere economică de 2,2% și un deficit bugetar de 2% din PIB, a mai spus Voinea.

Acestea sunt primele date care se dau publicității privind bugetul pe 2014. „Bu­getul este construit în linii mari. Vom vedea în octombrie, la definitivarea bugetului pentru 2014 dacă vor fi măsuri de scăderi de taxe și dacă vor fi compensate cu alte taxe“.

Voinea a mai afirmat că în niciun caz nu vor mai fi introduse alte taxe noi până la sfârșitul anului, după ce mediul de business a fost în două rânduri pus în fața unor taxe și accize noi, întâi în ianuarie (pentru energie, microîntreprinderi și agricultură) și apoi în iulie (accize la bijuterii și majorări de accize la băuturile tari). Ultimul val dde taxe a compensat scăderea TVA la pâine.

Reducerea cotelor de CAS și extinderea plafonării bazei de calcul a acestora este o cerință mai veche a mediului de afaceri. Chiar și reprezentanții FMI au adus în discuție de multe ori necesitatea ajustării CAS, însă doar în condițiile identificării unor soluții altenative care să compenseze diminuarea încasărilor bugetare.

Programul de guvernare al USL, prezentat în luna decembrie pentru perioada 2013-2016, prevede reducerea treptată, cu un total de cinci puncte procentuale, a contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) datorate de angajator.

„Reducerea CAS s-ar putea face în 2014. Sunt multe măsuri luate deja în analiză, iar altele urmează să fie analizate. Se analizează impactul. Eventualele reduceri de taxe trebuie să fie compensate cu venituri mai mari la buget.“

În România angajatorii plătesc contribuții sociale de 28%, în timp ce cota plătită de angajați este de 16,5%.

Contribuțiile de asigurări sociale reprezintă cea mai importantă resursă pentru bugetul consolidat, aducând mai mult de un sfert din încasările totale, respectiv 50 mld. lei anual (12 miliarde de euro).

România a rămas una dintre țările cu cele mai ridicate niveluri ale contribuțiilor sociale, de 44,45%, ceea ce este foarte îngrijorător pentru mediul de afaceri, iar acest lucru o dezavantajează și în fața Bulgariei, care are un nivel cumulat al impozitării muncii de 30,3%.
 

Cu ce taxe au venit Finanțele în 2013

Finanțele au venit în acest an cu două valuri de modificări de taxe, care înseamnă, teoretic, un plus de venituri bugetare de 3,4 mld. lei.

Taxe suplimentare pentru sectorul energetic, cu impact bugetar de 1 mld. lei, taxarea activităților agricole, accize majorate la bere și țigări sunt câteva dintre schimbările fiscale decise la începutul anului pentru a putea susține reîntregirea salariilor bugetarilor și pensiile.

Cel de-al doilea val de modificări fiscale, decis acum de autorități, vizează reducerea de la 24% la 9% a TVA la produsele de panificație începând cu luna septembrie, impactul negativ al acestei măsuri urmând să fie compensat prin creșterea accizelor la alcool și introducerea de accize la bunurile de lux, măsuri care ar urma să aducă, teoretic, la buget venituri de 300 mil. lei.

Referitor la introducerea CASS (contribuția la asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obținute din chirii de persoanele fizice, Ministerul Finanțelor precizează că această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuție, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuțiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obțin venituri și din alte surse decât cele de natură salarială.

Voinea a mai spus că listarea Nuclearelectrica și Romgaz se vor face în această toamnă.

 

Ce redevențe încasează statul

România încasează anual redevențe de mai puțin de jumă­tate de miliard de euro de la companii care exploa­tează resurse de peste 100 mld. euro. Cea mai mare parte din această sumă, peste 80%, este de obicei văr­sată de Petrom și Romgaz, unicul producător de petrol și gaze din România, respectiv cel mai mare producător de gaze local. Companiile care produc petrol și gaze naturale plă­tesc în prezent redevențe cuprinse între 3,5% și 13,5% din valoarea producției anuale extrase, în funcție de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevențelor au fost fixate în 2004 și sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Premierul Victor Ponta declara la începutul acestui an că guvernul intenționează să majoreze nivelul redevențelor percepute producătorilor de petrol și gaze chiar mai devreme de anul 2015.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013