Guvernul german nu vrea sa sustina economia de teama sa nu declanseze o reactie in lant

Pe Friedrichstrasse, unul dintre cele mai aglomerate bulevarde din Berlin, sau in magazinele extrem de elegante de pe Kurfurstendamm, nu mai exista aceeasi agitatie care putea fi intalnita in fiecare an inainte de sarbatori, scrie International Herald Tribune.

Insa bancile abia fac fata numarului mare de nemti care incearca sa isi depuna economiile in conturi sigure, cu dobanda. “Economisiti, economisiti, economisiti!”, acesta e mesajul pe care il transmit cele mai importante banci ale tarii prin intermediul unei reclame foarte costisitoare care apare in fiecare seara pe posturile de televiziune, chiar inainte ca stirile sa inceapa. Acest fel de a gandi explica de ce, in ciuda faptului ca guverne precum cel al Chinei, Japoniei sau al Statelor Unite incearca sa puna la punct programe extrem de ample de stimulare financiara, Germania, cea mai mare economie din Europa, se opune presiunilor venite din partea opiniei publice de a realiza mai multe in ceea ce priveste redresarea economica, luand masuri care sa vizeze fie scaderea taxelor, fie reducerea cheltuielilor publice. Atitudinea Germaniei este si mai surprinzatoare avand in vedere ca cele doua mari partide care fac parte din coalitia de guvernamant aflata la putere incep sa isi defineasca tot mai mult pozitiile inainte de alegerile federale care urmeaza sa aiba loc anul viitor. Oferind un exemplu in favoarea unitatii, cancelarul conservator Angela Merkel si ministrul sau de finante Peer Steinbruck, care face parte din tabara social-democratilor, au decis sa reduca pe cat posibil cheltuielile publice, cel putin pentru moment. “Steinbruck nu este convins de faptul ca germanii vor incepe sa cheltuie mai mult in cazul in care taxele vor fi scazute”, a afirmat Stefan Schneider, economist la Deutsche Bank. “Atunci cand perspectivele economice sunt destul de sumbre, iar vremurile sunt nesigure, germanii obisnuiesc sa tina foarte mult la economiile lor”, a adaugat Schneider. Cu toate acestea, avand in vedere ca economia Germaniei traverseaza o perioada de recesiune, iar cresterea economica ar putea fi negativa si anul viitor, unii analisti sunt surprinsi de faptul ca Merkel si Steinbruck au decis sa tina banii publici la pastrare, mai ales ca aceste fonduri exista. Guvernul german a fost criticat saptamana trecuta de Consiliul de experti in economie, institutie care ii este subordonata, fiind acuzat ca masurile sale de redresare financiara nu sunt suficiente pentru a raspunde evolutiei pe o perioada indelungata a economiei. Programul de redresare financiara a economiei Germaniei, in valoare de doar 12 miliarde de euro (15,1 mld. dolari), urmeaza sa fie implementat pe parcursul a doi ani, fiind capabil sa genereze investitii de aproximativ 50 de miliarde de euro, potrivit guvernului de la Berlin. In schimb, programul destinat redresarii sistemului bancar al tarii include acordarea a 480 de miliarde de euro in garantii de stat, infuzii de capital sau preluari de active care nu mai pot fi cumparate. Consilierii guvernului pe probleme de economie au recomandat ca fondurile investite in programul de stimulare financiara a economiei germane sa fie dublate sau chiar marite de patru ori, la 12 miliarde sau chiar la 25 de miliarde de euro pe an. “Investitiile nete ar trebui extinse anul viitor si finantate de la bugetul de stat in ciuda deficitului bugetar mai ridicat”, au afirmat in raportul lor membrii Consiliului de experti in economie ai cabinetului german. In cazul in care un astfel de program de stimulare financiara nu va fi aplicat, Germania ar trebui sa nu se astepte la crestere economica. Finantarea extrem de scazuta propusa de administratia de la Berlin a exasperat grupul de interese conservator care sprijina companiile mici si mijlocii. Presedintele acestui grup de lobby, Josef Schlarmann, a afirmat despre masurile guvernamentale ca “nu sunt eficiente” si ca vor doar sa “cosmetizeze” situatia. Avand in vedere ca rata somajului a ajuns la cel mai scazut nivel de la inceputul anilor ’90 pana in prezent, veniturile obtinute de statul german din taxe sunt destul de ridicate, iar salariile au o tendinta usoara de crestere, astfel ca guvernul de la Berlin ar putea sa isi mareasca cheltuielile. Insa somajul, aflat in prezent la 7,6%, ar putea sa creasca in urmatoarele cateva luni pe masura ce criza economica incepe sa afecteze sectorul auto si industria de constructii. Fenomenul va declansa scaderea veniturilor obtinute din taxe si va duce la cresterea cheltuielilor pentru mentinerea bunastarii sociale, a afirmat Elga Bartsch, economist-sef pe Europa la Morgan Stanley. Atunci cand Angela Merkel a venit la putere in 2005, inlocuind coalitia dintre social-democrati si ecologisti condusa de Gerhard Schroder, principalul lucru pe care a decis, impreuna cu Steinbruck, sa il faca a fost acela de a reduce deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut pentru a se supune regulilor impuse de Uniunea Europeana si pentru a pune capat unei perioade de ani de zile de discutii stanjenitoare la Bruxelles. Elga Bartsch de la Morgan Stanley a afirmat ca guvernul german nu era inca pregatit sa incheie toate eforturile pe care le-a facut pentru a reduce deficitul bugetar al tarii si pentru a reface reputatia germanilor privind prudenta cu care obisnuiesc sa isi administreze afacerile. Una dintre masurile luate pentru scaderea deficitului bugetar a fost majorarea taxei pe valoarea adaugata de la 16% la 19%. “Masurile luate au fost extrem de dificile pentru populatie, iar guvernul nu vrea sa faca din nou imprumuturi masive”, a mai spus Bartsch. In acelasi timp, mai exista si temerea raspandita ca majorarea cheltuielilor publice si implementarea programelor de redresare financiara nu vor face decat sa creasca cererea pentru si mai multa finantare. “Ideea de a spune guvernului sa cheltuiasca mai mult pare extrem de buna, insa respectivele proiecte trebuie implementate cu foarte multa prudenta. In afara de asta, orice proiect important privind infrastructura are nevoie de o perioada lunga de timp pentru a-si arata roadele. Odata ce finantezi redresarea unei industrii, celelalte vor intreba automat cum ramane cu ele”, considera Elga Bartsch. Pana in acest moment opinia publica germana a acceptat deciziile lui Steinbruck, probabil pentru ca nu a resimtit inca efectele crizei financiare globale. Guvernul de la Berlin a adoptat deja unele masuri aproape populiste privind cheltuielile publice. A dat publicitatii planul de masuri care ar trebui luate pentru refacerea sistemului de asistenta sociala si cel de reintegrare pe piata fortei de munca, sisteme introduse in timpul mandatului lui Schroder. Angela Merkel a fost de acord cu stabilirea unui salariu minim pe economie si cu majorarea pensiilor pentru 20 de milioane de germani, o masura care va costa statul 12 miliarde de euro. “Steinbruck are reputatia de a reactiona dur atunci cand vine vorba de cheltuirea banilor publici”, este de parere Bartsch. “Insa a mai dat bani si in trecut. Principala temere este aceea ca in urmatoarele luni numarul celor care nu isi pot plati datoriile va creste, si la fel se va intampla si cu cel al somerilor. Avand in vedere ca mai e putin pana la alegeri, vom vedea ce va decide guvernul sa faca”, a mai spus ea.