Parlamentarii si alesii locali isi vor pierde mandatul incredintat de votul popular, daca in exercitarea lui se retrag din partidul pe listele caruia au fost alesi, potrivit unui proiect al Guvernului adoptat miercuri.
Opozitia nu a contestat ieri proiectul Guvernului, pe fond, dar il priveste cu circumspectie pentru ca, in momentul discutiilor privind modificarea Constitutiei, partidul de guvernamant s-a opus vehement unei astfel de masuri – lucru care acum s-ar putea intoarce impotriva Guvernului PSD. Asta pentru ca legea ar putea face obiectul unei sesizari la Curtea Constitutionala, intrucat legea fundamentala prevede ca mandatul parlamentar “nu poate fi unul imperativ.” De modul in care Curtea interpreteaza acest articol, daca se va ajunge acolo, va depinde soarta legii.
Proiectul pentru combaterea migratiei politice prevede ca mandatul senatorului sau a deputatului va inceta de drept in cazul in care el paraseste partidul sau alianta pe listele careia a candidat si a fost ales. Masura este valabila si pentru primari, consilieri judeteni si locali, dar si pentru cei care au fost alesi ca independenti si care ulterior ar opta pentru un partid politic.
Problema migratiei politice, ajunsa o moda, a fost pe larg dezbatuta si in trecut. In alegerile locale, de pilda, PSD a obtinut aproximativ 37% dintre mandatele de primari si consilieri, pentru ca, peste doi ani sa contabilizeze pe listele de partid aproape 65% dintre alesii locali. In cazul parlamentarilor, lucrurile au mers in acelasi sens. Grupul parlamentar al PD din Senat a fost decimat de directiva adoptata de conducerea PSD de a-i distruge pe democrati. Din acest punct de vedere, o norma care sa stopeze fenomenul era necesara. Problema este acum daca reglementarea venita atat de tarziu este si constitutionala. Pentru ca, momentul in care partidele au discutat modificarea Constitutiei, opozitia a cerut includerea in legea fundamentala a unui articol care sa limiteze migratia alesilor. PSD a refuzat solutia argumentant ca mandatul nu poate fi unul imperativ. Interpretarea termenului de “mandat imperativ” constituie in opinia unora un argument puternic pentru ca proiectul de lege al Guvernului sa fie contestat la Curtea Constitutionala.
Ce este si ce nu mandatul imperativ
Parerile sunt impartite. Unii juristi interpreteaza ca prevederea constitutionala potrivit careia mandatul nu este imperativ trebuie redusa la independenta parlamentarului fata de directiva partidului din care face parte. Potrivit fostului ministru al justitiei Valeriu Stoica (PNL) mandatul nu este imperatv, in sensul ca parlamentaru nu poate fi obligat sa voteze asa cum cere partidul din care face parte, ci potrivit propriei constiinte. Schimband partidul pe listele caruia a fost ales, parlamentarul depaseste aceasta sfera pentru ca el schimba o linie politica agreata de cel care l-a ales, inselandu-i asteptarile. Marele defect al proiectului este ca el poate fi atacat la Curtea Constitutionala si drept urmare poate fi blocat oricand, in vreme ce, daca prevederea ar fi fost inscrisa in Constitutiei acest impediment ar fi fost eliminat, spune Stoica.
PNL mai are o nemultumire. Presedintele liberal Theodor Stolojan a amintit ieri ca PNL are depusa la Parlament de mult timp o initiativa legislativa identica cu cea a Guvernului si a cerut sa-i recunoasca paternitatea proiectului “furat”.
In PD parerile sunt impartite. Presedintele formatiunii Traian Basescu a calificat proiectul drept “un balon de sapun”: “Daca prin Constitutie dai dreptul la migratie (una dintre interpretarile posibile pentru faptul ca mandatul nu poate fi imperativ – n.n.) proiectul este un fals. Niciodata Curtea Constitutionala nu va putea trece peste cele scrise in Constitutie”. Deputatul PD Liviu Negoita (jurist de formatie) considera binevenit un astfel de proiect si adauga faptul ca prevederea potrivit careia mandatul nu este imperativ nu poate fi un argument pentru blocarea proiectului la Cutea Constitutionala. Argumentele sale sunt identice cu ale lui Valeriu Stoica. Faptul ca PSD a refuzat sa inscrie principiul in Constitutie, dar este acceptat printr-un proiect de lege, este pus de Negoita pe seama faptului ca PSD “si-a facut plinul” racoland peste majoritatea alesilor opozitiei. Mai mult a spus el, PSD ar putea modifica sau bloca legea, daca se dovedeste ca miscarea nu-i este benefica, lucru imposibil, daca nu un act normativ ci insasi Constitutia ar fi interzis miogratia politica.
PRM a spus ieri ca miscarea este doar “un gest de imagine” al PSD, care, in prag de capanie vrea sa arate cat de grijuliu este cu electoratul. “Proiectul este bine venit, dar de ce nu au acceptat acest principiu in Constitutie?”, s-a intrebat ieri liderul PRM din Camera Lucian Bolcas.
Partidul de guvernamant s-a ferit ieri sa de-a un pronostic privind soarta legii si mai ales solutia pe care o va adopta Curtea Constitutionala, in cazul in care legea va face obiectul unei sesizari. Viceprededintele PSD Miron Mitrea a spus ieri ca problemea va fi transata de Parlament. El a spus ca partidul sau nu va contesta proiectul la Curtea Constitutionala. De parca asta ar mai fi lipsit.
iulian.anghel@zf.ro