Cand toata lumea se intreba cum va reusi Guvernul sa cheltuiasca cele 1,5 mld. ? alocate in plus la ultima rectificare bugetara, Ministerul de Finante a anuntat o noua majorare a cheltuielilor.
Tinta de deficit bugetar va fi majorata la 2,7% din PIB, fata de 2,5% din PIB cat este in prezent, bulversand asteptarile analistilor. Modificarea tintei de deficit bugetar va fi operata prin cea de-a treia rectificare bugetara de anul acesta, care se bazeaza pe o crestere a veniturilor cu 492 de milioane de euro (0,5% din PIB) si promite o majorare a cheltuielilor cu 613 milioane de euro (0,7% din PIB), conform agentiei Mediafax.
Anuntul de majorare a tintei de deficit bugetar a luat prin surprindere pe toata lumea, care era deja reticenta ca Guvernul va reusi sa cheltuiasca banii alocati la ultima rectificare, aprobata in luna iunie. “Daca in primele sapte luni avem un excedent de 1,1% din PIB (un miliard de euro, n. red.), intrebarea este de ce avem nevoie de o noua crestere a deficitului”, spune Daniel Daianu, fost ministru de finante. In opinia sa, anuntul Finantelor reprezinta un angajament ca tinta de deficit va fi atinsa si ca Guvernul va da drumul cheltuielilor publice.
“Rectificarea poate fi interpretata ca o grava eroare de gestionare a resurselor bugetare”, considera Florian Libocor, analist financiar al BRD Soc-Gen. El spune ca timpul scurt trecut de la ultima rectificare nu justifica anuntul Finantelor pentru o noua majorare a cheltuielilor.
Daianu a precizat ca insusi ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, si-au exprimat recent rezerva asupra capacitatii Guvernului sa cheltuiasca 2,5% din PIB peste venituri, conform ultimei rectificari bugetare. “Este deja a treia rectificare bugetara, dupa ce Finantele au promis ca nu vor aloca bani decat dupa ce vad proiectele si destinatia acestor sume. Sa vedem proiectele pe masa, sa vedem unde se duc acesti bani”, spune Daianu.
Conform Mediafax, principalul beneficiar al rectificarii va fi Ministerul Educatiei, cu alocari suplimentare de peste 201 mil. euro, urmat de Ministerul Muncii (121 mil. euro) si Ministerul de Interne (69 mil. euro). Al patrulea beneficiar al noilor cheltuieli va fi insusi Guvernul, care va primi pentru fondul sau de rezerva pe care il are la dispozitie inca 56 mil. euro. De asemenea, mai multi bani vor ajunge si la Ministerul Agriculturii (37 mil. euro), Ministerul Sanatatii (22 mil. euro) si Serviciul Roman de Informatii (20 mil. euro).
Finantele sustin ca majoritatea banilor vor merge in investitii (cheltuielile de capital vor creste cu 223 mil. euro), urmate de cheltuielile de personal (salarii ale functionarilor publici, care vor fi suplimentate cu 142 mil. euro) si transferuri si subventii (151 mil. euro).
Rectificarea nu cuprinde si Ministerul Transporturilor, adica banii alocati in plus nu vor merge si in constructia de drumuri si autostrazi, de exemplu. Si totusi, de unde are Guvernul bani pentru noi cheltuieli? Cea mai mare parte a veniturilor prevazute in rectificare provin din cresterea consumului, adica din colectarile de TVA. Practic, 83% din noii bani ce vor fi cheltuiti vin din TVA, adica peste 408 milioane de euro.
“Daca anul acesta terminam cu un deficit de 2,7% din PIB, ce vom face la anul, cand cheltuielile preconizate sunt si mai mari?”, se intreaba retoric Daianu.
Dupa primele sapte luni, bugetul public inregistra un excedent de 1,1% din PIB, ceea ce inseamna ca statul va trebui sa cheltuiasca peste incasari circa 3,8% din PIB (peste 3,5 mld. euro) in ultimele cinci luni ale anului. O parte importanta din banii alocati in urma acestei rectificari bugetare reprezinta o presiune pe inflatie, fiind vorba de cheltuieli curente, cu salarii si protectie sociala. De exemplu, cele 121 mil. euro alocate Ministerului Muncii se vor duce direct in pensii si alte ajutoare sociale.
Daianu spune insa ca noua rectificare nu va afecta inflatia, procesul de reducere a acesteia fiind oricum mai bun decat asteptarile BNR. “Desi Ministerul de Finante da asigurari de drept ca rectificarea nu va afecta inflatia, de fapt ea va determina o crestere a asteptarilor inflationiste”, a conchis Libocor.