În săptămâna în care legea bugetului – cel mai important act normativ al unui an fiscal – ar fi trebuie să fie deja în dezbaterea Parlamentului, – nimeni nu pare să știe cum arată actul normativ.
Ministerul Finanțelor spune că el este gata, dar nu dă detalii substanțiale, sfetnicii premierului nu pot divulga, după cum singuri spun, conținutul legii, dar toată lumea face trimitere la strategia fiscal-bugetară 2011-2013 cu care Consiliul Fiscal a dat de pământ și despre care sindicatele afirmă că ar fi fost deja retrasă pentru că, după cum le-ar fi explicat premierul Emil Boc, nu a fost decât o ciornă.
Declarațiile oficiale sunt contradictorii.
“Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pentru 2011 vor fi transmise Parlamentului în termenul legal, adică în această săptămână”, susține secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Gheorghe Ghergina.
“Legea nu poate fi adoptată atâta vreme cât sindicatele și Guvernul nu se înțeleg pe salariul minim pe economie. Nu știm când va fi aprobată legea în Guvern”, spune consilierul primului-ministru Emil Boc, Andreea Paul-Vass. “Parametrii bugetului sunt stabiliți și sunt cei cuprinși în strategia fiscal-bugetară 2011-2013”, susține Gherghina care, de ani de zile, se ocupă cu redactarea legii bugetului. Ba nu, spune Vass: “Orice modificare a salariului minim antrenează cu sine modificarea multor altor indicatori”. “Legea bugetului este aproape gata”, spune Gherghina. “Nu știm cum arată legea bugetului”, afirmă Vass. Bătut în cuie rămâne doar deficitul bugetar de 4,4% din PIB și cheltuielile maxime cu salariile bugetarilor de 39 de miliarde de lei (9-9,2 mld. euro), arată consilierul premierului.
Sindicatele au cu totul o altă opinie. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, afirmă că discuțiile cu guvernul pe marginea salariului minim sunt întrerupte, efectiv, de trei săptămâni, în vreme ce consilierul premierului, Andreea Vass, spune că aceste negocieri sunt febrile și că nu poate da detalii despre subteranele discuțiilor.
Salariul minim este de 600 de lei. Guvernul nu vrea și nici nu are cu ce să-l majoreze, în vreme ce sindicatele susțin că doar actualizarea cu inflația din ultimii doi ani ar trebui să ridice salariul minim la 675 de lei. Sindicatele cer un salariu minim de 705 lei.
Ceea ce încurcă și mai mult lucrurile este faptul că în această vreme se discută despre noile grile de salarizare ale noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar. În discuțiile cu FMI, Guvernul s-a angajat să plafoneze fondul total cu salariile bugetarilor la 39 mld. lei. Legea salarizării unitare a fost elaborată anul trecut și prevedea ca diferența dintre salariul minim și cel maxim (al președintelui țării) este de 1 la 12. Legea modificată ar urma să prevadă că diferența este de 1-15. Ce se va modifica de fapt? Crește salariul președintelui? Nicidecum. Ceea ce încearcă Guvernul este să modifice baza. Adică salariile să scadă, admite Andreea Vass. Sindicatele nici nu vor să audă. Guvernul susține că modifică legea pentru o mai bună corelare a funcțiilor bugetare. Realitatea este alta. Pur și simplu Guvernul nu mai are bani să plătească salarii potrivit actualei legi – și asta o admite acum fostul ministru al muncii, Mihai Șeitan: “Discuții de felul acesta vor fi și în 2012. Și atunci legea va fi modificată. Pur și simplu nu avem bani”.
În 2010, coeficientul de ierarhizare, cel în funcție de care erau stabilite salariile bugetarilor, este de 705 lei. Potrivit legii încă în vigoare, în 2011 ar trebuie să fie de 765 de lei. Numai că, în momentul în care a fost elaborată legea, Guvernul a plătit pentru salariile bugetarilor 11 miliarde de euro. Anul viitor, strâns cu ușa de acordul cu FMI, a trebuie să-și plafoneze salariile la 39 mld. lei, adică 9-9,2 mld. euro. Montajul care se încearcă acum este adaptarea plafonului maxim ce poate fi cheltuit cu salariile la numărul de salarii bugetare în plată.
Fără lămurirea acestor lucruri, bugetul de stat nu poate fi promovat în Parlament.
Nici anul trecut Guvernul Boc nu a respectat termenul legal de promovare a bugetului în Parlament până la 15 octombrie. Însă anul trecut a fost o situație atipică. Guvernul fusese demis de de Legislativ și nu mai avea dreptul de inițiativă legislativă. Anul acesta, chiar cu majoritatea fragilă pe care o are în Parlament, Executivul este unul perfect valid din punct de vedere juridic.
Indicatorii probabili ai bugetului din 2011
- Venituri – 176,7 mld. lei (32,5% din PIB)
- Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat -192,3 mld. lei (36,9% din PIB)
- Cheltuielile cu salariile – 39 mld. lei
- Bugetul asigurărilor sociale de stat – 47 mld. lei
- Deficitul bugetului general consolidat – 4,4%
- Cheltuieli aferente proiectelor europene – 2% din PIB
- Inflația la finele anului – 3,2%