Prevederea legislativă care permite stoparea sau interzicerea de către Guvern a preluării unei companii sau a unor active din România dacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării apreciază că operațiunea prezintă riscuri, este uzuală și necesară, însă este foarte important modul de aplicare, apreciază avocații și analiștii.
“Este extrem de important cum va fi reflectată o asemenea prevedere în legislația secundară și cum va fi ea implementată. Este esențial ca procedura aplicabilă să fie clară, transparentă, rapidă și să ofere investitorilor o previzibilitate cât mai mare asupra aplicării ei, inclusiv a duratei. Legislația secundară ar trebui adoptată cât mai rapid pentru că altfel modul de aplicare al acestei prevederi va rămâne un semn de întrebare”, consideră Ioana Talnaru, avocat la Clifford Chance Badea.În situațiile în care o operațiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active reprezintă riscuri pentru siguranța națională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenței Comisiei Europene în acest domeniu.
“Prevederea este uzuală și necesară pentru protejarea siguranței naționale necesare existenței și dezvoltării oricărui stat suveran și menținerii ordinii de drept. Siguranța națională înseamnă printre altele și echilibrul / stabilitatea socială și economică”, spune Georgeta Harapcea, avocat la NNDKP (Nestor).
Domenii ca apărare, energie, infrastructură / transporturi, telecomunicații, agricultură, farma sau chiar sectorul financiar sunt câteva dintre sectoarele care ar putea fi vizate de noile prevederi legislative. Pe lângă Petrom, Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Romtelecom, CEC, Hidroelectrica sunt doar câteva dintre numele care au potențialul de a atrage un număr mare de investitori.
“Cel mai probabil ar fi afectate industrii sensibile din punctul de vedere al securității, precum cel al apărării, energiei, infrastructurii/ transporturilor, telecomunicații”, apreciază Talnaru. Ea afirmă că prevederi cu efecte similare există spre exemplu în Statele Unite ale Americii sau în China, dar și în jurisdicții din cadrul Uniunii Europene precum Franța sau Marea Britanie. Regulamentul European privind controlul concentrărilor economice permite statelor membre să ia anumite măsuri considerate necesare pentru a proteja interese legitime precum siguranța publică. Chiar dacă lista amenințăilor la adresa siguranței naționale din Legea 51 este destul de specifică, domeniile în care ar putea fi aplicată această prevedere din Legea concurenței (fiind vorba de “riscuri” la adresa siguranței naționale) nu se limitează neapărat la cele evidente (domeniul militar / transport / comunicații), ci ar putea fi vorba de orice sector economic strategic / foarte important în cadrul unui stat, în funcție de contextul economic la un moment dat, spune Harapcea.
Consiliul Concurenței are obligația de a informa CSAT în legătura cu operațiunile de concentrare economică notificate pentru că este o autoritate la care este probabil să ajungă multe dintre aceste potențiale achiziții.
Harapcea aduce însă în discuție și o excepție: în cazul în care grupul cumpărătorului nu are cifra de afaceri în România în anul anterior, devine nenotificabilă și scapă de controlul Consiliului.
“Sunt convins că la nivelul UE există reglementări de acest fel și trebuie să ne aliniem. Nu este ceva rău, dar pare o îngrădire a libertății pieței. Suntem ultimele rămășite ale politicilor protecționiste. În toate momentele de criză, în care nu mai există bani, tendința de protecționism crește. Ar fi rău doar dacă deciziile CSAT ar fi luate pe criterii politice și nu pe criterii de piață sau de interes național”, a comentat și analistul Dragoș Cabat.