Fiecare firmă care va crea minimum 300 de noi locuri de muncă și pe care le va menține pentru minimum cinci ani poate primi un ajutor de stat în valoare de peste 28 mil. euro, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe.
Documentul ar putea duce la concretizarea unui plan de extindere a activităților gigantului IT american IBM, având în vedere că încă de la finele anului trecut existau discuții între reprezentanții IBM și autorități pentru oferirea unui ajutor de stat. Această schemă ar fi avut un rol final într-o decizie favorabilă a gigantului de a alege România dintr-o listă mai lungă de țări aflate în evaluare pentru deschiderea unui centru de servicii în care să lucreze până la 3.000 de oameni.
Unul dintre managerii-cheie ai IBM în aceste discuții a fost Lăcrămioara Isărescu, fiica guvernatorului Băncii Naționale Mugur Isărescu, care este manager pe România pentru programele guvernamentale ale americanilor. Oficialii IBM nu au putut fi contactați până la închiderea ediției.
“Suntem de acord cu această inițiativă, la care se lucrează de mai bine de un an, pentru că încurajează crearea de locuri de muncă pentru angajați cu înalte calificări, dar nu la un volum de peste 300 de noi angajări. Mi se pare limitativă condiția de creare și menținere a 300 de locuri de muncă pentru o perioadă de cinci ani, pentru că este greu, chiar și pentru un gigant în IT, să își ia un asemenea angajament. În plus, nu se încurajează și firmele mici, românești, care sunt inovative în zona de tehnologie și cercetare-dezvoltare”, a spus Andrei Pitiș, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). El a mai explicat că este posibil ca noile locuri de muncă să nu se reflecte însă într-o creștere a numărului de angajați, având în vedere că facultățile nu satisfac nevoile de personal de IT necesare pe piața muncii, iar actualii specialiști din industria IT&C sunt deja angajați.
Companiile IT clujene vor angaja peste 600 de softiști
Principalele condiții pentru obținerea ajutorului de stat sunt ca investițiile să includă o componentă IT&C de minimum 20% din valoarea planului de investiții și să conducă la crearea a 300 de noi joburi, pe care compania să le mențină 5 ani.
Sunt excluse din aceste scheme firmele cu activități în sectoare precum cel al cărbunelui, siderurgiei, construcțiilor navale sau fibre sintetice.
“Proiectul a venit ca urmare a faptului că giganții IT prezenți pe piața locală solicitau ajutoare de stat pentru deschiderea de centre de servicii, inclusiv de outsourcing, motivând că, până acum, Ministerul de Finanțe acorda ajutoare de stat doar pentru industria software”, spune un oficial al autorităților care a dorit să-și mențină anonimatul.
Acordurile de finanțare pentru schemele de ajutor de stat se pot încheia într-o perioadă de doi ani, adică în 2012 și în 2013, iar plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2013 – 2018, în limita bugetului anual acordat schemei de ajutor de stat.
De această schemă de ajutor de stat ar urma să beneficieze și alți giganți din industria IT, printre care se află Oracle, Dell sau Ericsson, care aveau în plan crearea de sute de noi locuri de muncă în centrele de servicii, potrivit declarațiilor fostului ministru al comunicațiilor Valerian Vreme. Pe listă s-ar mai putea adăuga companii precum SAP, Samsung, Huawei, LG sau ZTE.
Cele mai mari 50 de firme IT&C au avut afaceri de aproape 7 mld. euro și 38.000 de angajați în 201
Contribuția companiei aferentă investiției, reprezentată prin plata de taxe și impozite la buget într-o perioadă de cinci ani, trebuie să egaleze valoarea ajutorului de stat solicitat. Cu alte cuvinte, dacă o companie investește 20 de milioane de euro, va primi de la stat, sub formă de cash, un avans de maxim 10 milioane de euro sub formă de ajutor de stat, pe care autoritățile urmează să îl recupereze în următorii cinci ani din taxe și impozite plătite de companie.
Bugetul total al schemelor de ajutor de stat este de 100 de milioane de euro și este acordat prin bugetul Ministerului de Finanțe, care estimează că un număr de 10 firme mari vor beneficia de aceste ajutoare. Plafonul maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o firmă este de 28,135 de milioane de euro, iar nivelul maxim pentru regiunea București-Ilfov este de 22,5 milioane de euro. București – Ilfov este regiunea în care ajutorul de stat are o valoare mai scăzută, pentru că se încurajează investițiile în regiunile mai puțin dezvoltate, pentru a le echilibra.
În mod tradițional, cele mai bune orașe pentru investițiile în IT&C sunt Bucureștiul, Clujul și Iașiul, acestea fiind centrele universitare care pot asigura forța de muncă necesară noilor investiții, dar și infrastructura necesară pentru construcția de birouri pentru miile de angajați care urmează să fie recrutați. De pe băncile facultăților cu profil IT ies anual 6.000 – 7.000 de absolvenți, însă numărul acestora este insuficient pentru nevoile de pe piața muncii, angajatorii susținând că se găsesc din ce în ce mai greu programatori, având în vedere că aceștia sunt deja angajați. Centrele de servicii IT din România, unde românii dezvoltă soft, oferă asistență tehnică prin telefon sau e-mail sau realizează de la distanță activități de suport pentru clienții internaționali ai IBM, HP sau Oracle, au mii de angajați, plătiți cu salarii care încep de la 600- 800 de euro net pe lună, aproape duble față de media pe economie.
Proiectul, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe la secțiunea Transparență decizională, se află în dezbatere publică până la data de 27 iulie. Proiectul urmează să fie discutat în ședința de guvern de miercuri.