Romania va afla in curand deznodamantul privind integrarea in Uniunea Europeana. Din pacate, anul trecut a pus mai multe piedici economiei romanesti decat ne-am fi asteptat. De aceea, misiunea tarii noastre devine tot mai complicata in acest an. Nerespectarea angajamentelor si a obligatiilor asumate de guvernantii de la Bucuresti ingreuneaza atingerea acestui obiectiv national.
In contextul intrarii pe piata europeana, Romania trebuia sa-si stabileasca urgent prioritatile. In acest sens, regandirea prioritatilor noastre trebuie sa inceapa cu strategia de independenta energetica a Romaniei. Ultima perioada ne-a aratat ca facturile pentru incalzire si energie electrica pot deveni hiperbolice. Cresterile repetate si importante a preturilor au fost influentate atat de factori externi majori, cat si de masuri interne “reparatorii”.
Exista, astazi, mai multe elemente care ar trebui sa stea la baza regandirii utilizarii resurselor energetice, precum si a conservarii acestora. In primul rand, societatea de stat Romgaz ar trebui sa se concentreze asupra eficientizarii exploatarilor de gaze naturale.
Prin investitii constante Romgaz poate sa mareasca consistent gradul de sustenabilitate al exploatarilor sale. Prin majorari constante de tarife, aceasta societate conjuncturala a obtinut profituri uriase. Acestea ar trebui sa fie utilizate imediat ca surse de investitii. Romania are resurse de minereuri, dar acestea sunt lipsite de investitii majore, ceea ce le face inca nerentabile, prin urmare si termocentralele raman, in continuare, nerentabile. Stabilirea, pe termen lung, a unei noi strategii ar putea determina castigarea independentei energetice.
Preturile resurselor naturale externe inregistreaza o tendinta crescatoare, ceea ce a defavorizat balanta comerciala si a accentuat diferenta intre importuri si exporturi. Astfel, la nivelul lunii ianuarie 2006, importurile de produse minerale au fost mult mai mari decat cele din ianuarie 2005, iar tendinta este in continuare de crestere.
Independenta energetica a Romaniei este o prioritate majora, iar fructificarea ei trebuie pusa in cadrul unei strategii pe termen lung alaturi de o regandire a modului de utilizare a resurselor financiare. Acest tip de management poate sa conduca la venituri mai mari pentru bugetul statului si la cresterea eficientei la nivelul companiilor.
Anul 2006 trebuie sa fie si anul regandirii politicilor fiscal-bugetare. De asemenea, aceasta strategie necesita o planificare pe termen lung. Necesarul de venituri suplimentare la bugetul de stat al Romaniei este enorm pentru perioada urmatoare. Pentru a raspunde cerintelor de integrare europeana, Romania trebuie sa atraga cel putin inca 5% din PIB la bugetul statului, ca venituri, si trebuie sa efectueze tot atatea cheltuieli.
A treia mare prioritate pe care o consider necesara consolidarii economice a Romaniei o reprezinta piata muncii si salvarea unor industrii consacrate, pe cale de disparitie astazi, cum este cea a lohnului in industria usoara. In cazul in care investitiile private in domeniu nu vor continua sa imbunatateasca eficienta, peste 300.000 locuri de munca vor disparea. Acestea reprezinta aproape 10% din forta de munca existenta in Romania. Un impact negativ la acest nivel poate crea nu numai tensiuni sociale, dar si secatuirea bugetului de stat. De aceea, orientarea rapida catre solutii alternative este absolut necesara.
Cel putin economic, Romania nu isi mai permite sa gandeasca de pe o zi pe alta. Este timpul sa punem in balanta resursele existente (interne si externe), prioritatile pe care le avem si sa actionam. Daca Guvernul ar asculta mesajele pe care i le transmite atat societatea civila, cat si mediul de afaceri poate va gasi solutii la problemele reale ale Romaniei. Din pacate, Guvernul este mult mai interesat sa invoce bunavointa organizatiilor patronale “reprezentative” dandu-le terenuri. Asta da strategie!
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.