Executivul s-a trezit pe final de an în situația de împărți din banii rămași în vistierie, după ce în ultimele luni ale anului trecut fusese nevoit să recurgă la acumularea de arierate prin neplata facturilor statului către sectorul privat pentru a se încadra în ținta de deficit convenită cu FMI.
Bugetul general consolidat ajunsese la sfârșitul lunii noiembrie la un deficit de numai 5,23% din PIB, față de plafonul anual de 6,8% asumat în fața Fondului și cu aproape un punct sub deficitul din urmă cu un an, statul rămânând cu mai mulți bani decât anticipa ca urmare a tăierii salariilor din sectorul bugetar cu 25% de la 1 iulie, a majorarării TVA la 24% și a introducerii unui control mai strict al cheltuielilor cu bunuri și servicii.
Astfel, în ședința din 28 decembrie Guvernul a împărțit circa 300 mil. lei (circa 70 mil. euro) în principal pentru achitarea unor arierate conform angajamentelor asumate în fața FMI: 177 mil. lei s-au dus la autorități locale, 20 mil. lei la Ministerul Economiei pentru Nuclearelectrica, câte 21 mil. lei la Ministerul Dezvoltării și la Ministerul Transporturilor.
Potrivit unor estimări, bugetul a închis anul 2010 cu un deficit de circa 6,7% din PIB, sub ținta agreată cu FMI.
Cum de a reușit Guvernul să rămână cu bani necheltuiți pe final de an? Execuția bugetară a ridicat în mod constant probleme de ani de zile, cu dificultăți de estimare realistă a încasărilor, cu cheltuieli în asalt sau dimpotrivă înghețate brusc pentru încadrarea într-o anumită țintă.
Majorările de impozite operate în 2010 s-au reflectat în creșterea cu aproape 6% a veniturilor fiscale ale bugetului pe 11 luni, până la aproape 85 mld. lei, ceea ce a însemnat 16,6% din PIB, față de 16,3% din PIB în urmă cu un an.
Încasările din impozitul pe profit și-au atenuat scăderea în noiembrie, până la 5,6% față de 6,5% la zece luni. De asemenea, veniturile din impozitul pe salarii și pe venit au rămas cu un minus de 3,5%, însă taxele pe proprietate au adus cu 12,4% mai mulți bani, până la 3,6 mld. lei.
Noiembrie a fost o lună foarte bună pentru încasările din TVA: o creștere de peste 12% față de nivelul din octombrie, în timp ce majorarea anuală a accelerat de la 10,3% la zece luni la 13,2% la unsprezece luni. Practic, TVA a adus 23,5% din veniturile totale ale bugetului, față de 21,7% în urmă cu un an, cota de 24% reușind să aducă încasări.
Și accizele au consemnat un salt în noiembrie, urcând cu peste 11% față de nivelul din octombrie, în timp ce creșterea anuală a ajuns la aproape 11%. Astfel, veniturile obținute din această sursă au sărit de 3% din PIB, comparativ cu 2,9% în urmă cu un an.
O contribuție importantă la veniturile bugetului au avut-o și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și care s-au dublat față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 3,7 miliarde lei față de 1,9 miliarde lei.
În același timp, ponderea în PIB a cheltuielilor totale a scăzut cu circa o jumătate de punct procentual, până la 34,7%, în condițiile în care cheltuielile de personal au coborât cu aproape un punct, până la 7,7% din PIB.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice au sărit cu peste 22% la unsprezece luni, după ce la nivelul lunii octombrie creșterea înregistrată era de 15,4%. Volumul cheltuielilor cu dobânzile a ajuns astfel la 6,8 mld. lei, acestea devenind un factor de risc important pentru controlul deficitului bugetar.
Totuși, per ansamblu la 11 luni cheltuielile au crescut cu 2,4%, în timp ce veniturile s-au majorat cu 4,9%, astfel că bugetul a rămas pe un deficit de 5,23% din PIB față de 6,1% în urmă cu un an.