Investițiile realizate în parteneriat public-privat (PPP) ar urma să fie unul dintre motoarele de creștere economică în 2012, alături de fondurile europene și de banii alocați din bugetul de stat. Guvernul spune că legislația privind PPP-urile este finalizată, regimul fiscal este atractiv, economia României este stabilă, așa că investitorii nu ar trebui să se ferească de astfel de proiecte. În realitate însă, proiectele propuse de guvern, multe dintre ele datând dinainte de Revoluție, se confruntă cu probleme de atractivitate în ciuda contextului optimist expus de autorități.
“România contează pe o creștere economică de 2,1% în 2012. Principalele motoare sunt investițiile pe care guvernul le va asigura și care vor fi cu 500 de milioane de euro mai mari ca în 2011, fondurile europene, unde contăm pe cel puțin 6 miliarde de euro în 2012 cheltuiți și implementați, și cadrul pentru parteneriatele public-private, care face parte din strategia economică”, a declarat primul-ministru Emil Boc. Până acum România a atras definitiv circa 700 de milioane de euro din fondurile europene puse la dispoziție, iar singurul proiect care ar fi trebuit realizat, cum se convenise, în parteneriat public privat, autostrada Comarnic-Brașov, a eșuat.Boc a precizat la o conferință Forum Invest că pe lista guvernului se află 20 de proiecte care se pot realiza în parteneriat public-privat din domenii precum energie, transporturi sau sănătate. Premierul a menționat proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 și 4 al centralei nucleare de la Cernavodă ca posibilă investiție care se poate realiza în parteneriat public-privat. Problema este că în ciuda optimismului afișat de autorități, până la data limită pentru primirea ofertelor angajante, 15 decembrie, nu venise niciun investitor, așă că statul nu a avut altă posibilitate decât să prelungească perioada de depunere a ofertelor cu încă trei luni. Această goană pentru aducerea de noi investitori la reactoarele de la Cernavodă vine după ce patru dintre cele șase grupuri interesate inițial de această investiție au decis să renunțe la proiect.
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești de un miliard de euro este un alt exemplu dat de Emil Boc pentru investiții în parteneriat public-privat. Deși în mai cei implicați în acest proiect spuneau că sunt 10 firme interesate și că în ianuarie 2012 trebuie selectați investiorii pentru ca în februarie să fie înregistrată compania de proiect, Boc a lansat acum un nou termen.
“În primăvară vom selecta investitorul”, a mai precizat premierul.
În afară de amânările suferite de majoritatea investițiilor, problema identificării surselor de finanțare este un alt obstacol peste care trebuie să treacă proiectele care ar trebui realizate în parteneriat public-privat.
“Sunt puține cazuri de succes și nu numai în România, ci în toată Europa Centrală și de Est”, a precizat la rândul său Dan Pascariu, președintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Țiriac Bank.
Dincolo de energie, Boc a enumerat o serie întreagă de proiecte care datează de decenii, cum ar fi canalul de irigație Siret-Bărăgan sau canalul Dunăre-București.
“România are asigurat un cadru stabil și predictibil pentru investiții. Va exista furtună economică și în 2012, nu spun că nu vom fi afectați, dar suntem mai bine pregătiți să rezistăm. Nu vom modifica în 2012 vreo taxă majoră. Deja sunt interesați investitori din zona Golfului sau din Coreea de proiectele noastre”, a mai spus premierul.