De asemenea, potrivit sursei citate, susținerea sistematică și continuă a participării românești la evenimente culturale de talie internațională, precum Bienala de la Veneția și Salonul Internațional al Cărții, reprezintă o direcție de acțiune privind promovarea culturii românești.
Totodată, dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.), clarificarea legislativă și sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietății literare și artistice, elaborarea și implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului București și cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat “Centrul istoric al Capitalei”, pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice și a patrimoniului arhitectural, a industriilor și meșteșugurilor artistice se află pe lista direcțiilor de acțiune ale programului adoptat de Guvern.
Programul prevede sprijinirea creației artistice contemporane prin susținerea taberelor de creație, organizarea de expoziții și evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR), susținerea industriei cinematografice românești pentru a-și întări competitivitatea pe plan internațional și sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcașurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.
Conform programului, “misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacității de inventariere, conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural național și local, iar pe de altă parte, în susținerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum și a industriilor culturale celor mai competitive”.
Metoda prin care se urmărește realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităților locale în creșterea capacității instituționale, bugetare și tehnice de încurajare, gestiune, protecție și promovare a expresiilor culturale locale și a creativității individuale. Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât și la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale și turismului, se mai spune în programul adoptat de Guvern.
“Cultura națională este expresia cea mai cuprinzătoare a identității naționale, înțeleasă în profunzimea și diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care națiunea o poate aduce în spațiul comun european. În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgență a politicilor culturale. Protejarea și cunoașterea patrimoniului cultural național, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educația formală și informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetățeniei democratice, deopotrivă națională și europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă și extensivă a patrimoniului cultural material și imaterial al României”, se mai arată în programul Guvernului.