Una e placa în dicționare, alta în limba zilelor noastre… Placa din dicționare (placa aglomerată, placa fotografică, placa turnantă, placa de fundație, placa de pick-up, placa dentară)vine din fr. plaque (deverbal din plaquer, “a placa, a acoperi cu un strat subțire”, împrumutat pe la mijlocul sec. al XVI-lea din olandezul placken). Plăcile absente din dicționare dar prezente în realitatea zilelor noastre vin, evident!, din engleză – engleza americană sau engleza internațională.
Să ne ocupăm întâi de plăcile din informatică. Prima – cea mai veche, cea mai importantă – este placa de bază (traduce engl. motherboard sau mainboard), “placă de circuite integrate pe care se montează sau la care se conectează componentele unui compter” (aceasta este definiția de manual, clasică, pentru că în ziua de azi nu numai computerele au o placă de bază, ci orice aparat de o oarecare complexitate – mașinile de spălat, centralele termice etc.). “Placa de bază pe care se asamblează toate componentele se alege în funcție de procesor” (Adev. 11 VI 02) explica un material menit a-i convinge pe părinți să le cumpere copiilor computere. În placa de bază trebuie înfipte: o placă grafică/video, pentru a avea imagini afișate pe monitor (“Poate aveți nevoie de o placă video mai potrivită pentru noile jocuri apărute pe piață”, Z.fin. 22 III 01); o placă audio/de sunet pentru a avea muzică sau zgomot în difuzoare (“Placa de sunet este în general suficient de performantă pentru a satisface un utilizator pretențios”, Adev. 11 VI 02); și o placă de rețea spre a permite computerului să comunice cu alte computere sau să împartă cu ele unele periferice (“Conectivitatea este asigurată de o placă de rețea standard 10/100M și de una wireless”, Adev. 7 III 07). În ultimii ani, plăcile de bază vin cu facilități video, audio și de rețea integrate, plăcile respective fiind cumpărate numai de utilizatorii pretențioși, care vor ceva mai mult decât ceea ce le oferă placa de bază.
Plăcile din sport, mai bine zis din sporturile recente, traduc același englezesc board: placa de surf (surfboard), placa de skate (skateboard) și placa de schiat (skiboard)
Placa de surf, placa de windsurf și placa de wakeboarding sunt lucruri diferite, chiar dacă în esență fac același lucru: asigură alunecarea pe apă. Avem și în România un producător de asemenea plăci, care a început prin a-și amenaja “în curtea casei un atelier în care a început să meșterească plăci de surf, windsurf și diverse ambarcațiuni nautice” (Adev. 19 IX 10). A se da cu placa (pe apă) înseamnă însă la noi, se pare, exclusiv a practica wakeboardingul (“Diana D. se dă cu placa pe apă. … E o senzație plăcută să fii pe placă, să te tragă o barcă cu viteză”, femina.rol.ro 9 VIII 10).
Cu placa te poți da și pe asfalt (“Bătut de un polițist comunitar, pentru că a vrut să se dea cu placa de skateboard pe Esplanadă”, Obiectiv Vocea Brăilei 20 II 09 – să notăm că placă de skateboard este un pleonasm, pentru că board înseamnă “placă”). Și te mai poți da și pe zăpadă, la munte (“De dragul lui am învățat și eu să mă dau cu placa, deși cred că o să-mi rup gâtul în curând”, Ring 21 V 10 p. 7) și, dacă nu ai munte sau nu ai zăpadă, te dai cu placa pe nisip (“Se dă cu placa pe nisip … un tânăr turist în Africa de Sud, în apropiere de Johannesburg, și-a luat placa și a făcut surf pe o dună de nisip”, cancan.ro 14 V 10). Placă să fie, și dorință de adrenalină, că de dat, te poți da unde n-ai crede (“Un nou sport face senzație, boardingul pe versanții vulcanilor activi. Un grup de aventurieri dornici de senzații mari a pus bazele unui nou sport care presupune alunecarea pe o placă din lemn pe versanții vulcanilor activi. … Sportul a apărut în urmă cu patru ani. … Cel care a pus bazele acestui sport este Phillip Southan, care organizează și tururi pe versanții vulcanului. Se poate coborî, spune el, în deplină siguranță, chiar dacă cel care se dă cu placa nu are pic de experiență în acest sport”, ziare.com 10 V 09).
A treia placă absentă din dicționarele noastre este placa de păr, sau placa de îndreptat/întins părul, “mic aparat electric în formă de clește folosit pentru a întinde sau ondula părul sub acțiunea căldurii” (“Placa pentru păr, cel mai comod instrument de coafat”, Gaz. de Sud 20 III 10). Englezii numesc acest obiect flat iron, ceea ce ne face să credem că placa noastră e mai degrabă un calc decât o formație autohtonă.
Și cu placa de păr te poți da, adică poți trece câte o șuviță prin ea. Discuțiile asupra oportunității datului cu placa sunt interminabile, mergând de la categoricul “Nu te mai da cu placa … părul creț natural e foarte frumos, n-are rost să-l faci cu placa” (tpu.ro 11 I 11) până la concesivul “înainte de a te da cu placa, folosește și tu ulei de păr, și la fiecare spălare pe cap, utilizează un balsam, sau mai bine o mască” (tpu.ro 31 VII 10). Spre deosebire de placa de surf și placa de schiat, pe care, prin adaptare, le poți folosi pentru a aluneca și pe alte suprafețe decât cele pentru care au fost gândite, placa de întins părul este bună de aruncat după ce ai chelit.
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos. Cuvinte-cheie: placă, placă de bază, placă grafică, placă video, placă de sunet, placă de rețea, placă de surf, placă de skate, placă de păr, a se da cu placa ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Făråmiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți. Are un nepot.