Hârtia n-a murit! Exclamă într-un text a apărut pe blogul său profesorul britanic Ian Sansom. Același care a scris și o carte despre hârtie și istoria ei, tradusă de curând în românește.

Nu știm ce să semnalăm mai întâi despre această carte de o frumusețe aparte*). Supracoperta, realizată, ca și insertul de la final, din hârtie lucrată manual; coperta – pe care stă scris, întocmai ca în ediția originală, esența cărții: „Un regal pentru regina istoriei. Hârtia este cheia ce ne deschide tainele lumii, iar civilizația prezentului îi datorează aproape totul. Fragilă, vremelnică, dar nepieritoare!” Și mai departe: „Să ne imaginăm doar pentru o clipă, că toată hârtia ar dispărea. Am pierde oare ceva? Am pierde totul! Inclusiv, dar nu exclusiv: cărți, scrisori și jurnale, registre contabile și buletine de vot, banderole și semne de carte, cecuri și formulare bancare, etichete și afișe, certificate de naștere și certificate de mariaj, certificate de botez, timbre, cărțI de vizită, suporturi pentru pahare, ambalaje și batiste, meniuri, chitanțe și facturi, hărți și diagrame, țigări și confeti, cupoane de reducere, calcuri și plicuri, blocuri de desen și filtre pentru cafea, artificii, benzi pentru muște, formulare oficiale și cărți poștale, felicitări, zmeie și abajururi, permise de bibliotecă, pașapoarte și cărți de identitate, reviste, ziare, planigloburi, pahare de unică folosință, bancnote și tapete, fotografii și cărți de joc, post-it, puzzle și origami, carnete de note și cataloage, glaspapir și abțibilduri, cutii de pantofi, caiete, bilete și tichete, pliculețe de ceai, evantaie și colaje… și câte și mai câte…”

Istoria hârtiei este Istoria umanității. Am putea oare să trăim într-o lume fără hârtie? Să încercăm să ne imaginăm. Ne trezim și mergem la baie, ne spălăm pe față și nu mai avem nici măcar un servețel. Ne oferim apoi o porție de cereale – neîmpachetate, firește. Ceai, fără pliculețe. Cafea, fără hârtie de filtru. În drum spre metrou, nu mai cumpărăm ziarul, simplu, pentru că nu mai există. Și nu mai există nici bancnote. Adio, bilet la loto! Și gumă de mestecat, dacă tot a dispărut și ambalajul. Și bilet de autobuz. Și cartelă de metrou. Adio, mesaje publicitare în tren, adio, panotaj stradal! Și cafea de la automat, în pahar de unică folosință, cu capac de unică folosință. Adio, scrisori, adio, cutii de scrisori, adio, timbre! Și colete! Adio, manuscrise! Adio, cărți! Adio, albume! …și nici nu ne vom mai lustrui unghiile, nu ne vom mai corecta machiajul, nu ne vom mai sufla nasul într-o batistă de hârtie. Vom uita de formele pentru brioșe și de cartoanele pentru prăjituri. Și de cărțile de vizită. Nu vom mai avea nici facturi, nici bănci, nici companii de asigurări. Nici societăți de investiții. Poate doar puțină industrie și un rudiment de administrație guvernamentală. Și puțină lege și ordine. Dar, categoric, nu vom mai fuma țigări, nu vom mai folosi șervețele umede, ne vom oferi cadouri neîmpachetate, nu vom mai trimite felicitări de Crăciun și nu vom mai aprinde artificii…

De fapt, este aproape imposibil să ne închipuim o lume fără hârtie!

Citiți această carte și veți vedea de ce.

Dar nu numai conținutul e important, ci și forma. „Hârtia. O elegie” este o carte frumoasă, tipărită pe o hârtie ușor ivorie, ideală pentru publicații rafinate, care au nevoie să trăiască pe culori fine pentru a reda puterea artei în tipăritură. FSC o organizație non-profit cu caracter global, care promovează gestionarea responsabilă a pădurilor la nivel mondial, garantează că au fost folosite procedee industriale de fabricație care nu au inclus acizi, îndeosebi în procesul de încleiere a fibrelor. Volumul a fost realizat prin procedee de înaltă tehnologie, armonios îmbinate cu cele mai rafinate operațiuni de manoperă clasică, la tipografia Monitorul Oficial R.A. Hârtia a fost lucrată manual, născută din vegetale sau renăscută din surorile ei reciclate, cu respect, cu răbdare, cu bucurie, la Atelierul de Carte.

Într-adevăr, un regal!

Ian Sansom, născut în 1966 în Anglia, a studiat la Oxford și Cambridge, este profesor universitar la Belfast, a colaborat la mai multe publicații britanice cu eseuri, e colaborator permanent al unor posturi de radio și a publciat mai multe cărți de istorie culturală. Cea de față a apărut în 2012.

*) Ian Sansom – Hârtia. O elegie. Traducere din limba engleză de Adrian Bădescu. Editura Baroque Books & Arts