Pentru toamna Christian Lacroix propunea haine stramte, cu detalii-surpriza la spate, broderii ton pe ton, umeri goi si esarfe. Nu tocmai un peisaj de criza, dar culisele arata altfel. Designerul, care a devenit celebru creand rochii cu crinolina si corset in anii ‘80, nu a mai fost platit de mai mult de un an (asteapta 1.200.000 de euro), iar brandul era in pragul incetarii de plati din mai. La o cifra de afaceri de 30 milioane de euro, Le Figaro scria despre celebra casa de moda ca a avut in 2008 o pierdere de 10 milioane de euro. Vanzarile de prêt-à-porter din colectia de vara, care sustineau de regula afacerea, au scazut cu 35%. Partea de haute couture sufera din pricina crizei, mai ales ca firma se baza pe piata americana, pe Japonia si Orientul Mijlociu.
De altfel, brandul nu a avut profit in 32 de ani, de la crearea sa, si a avut ghinion si la CEO: s-au perindat o duzina pana in 2005, cand a fost cumparata de americanii de la grupul Falic, care detin un lant de duty-free. Planul de supravietuire ar putea include disponibilizarea a 112 oameni, in conditiile in care ultimul magazin inaugurat a fost cel de-al doilea din SUA, cel de la New York, in decembrie 2007.
La inchiderea editiei inca se cauta un investitor, dar Lacroix, orgolios, refuzase deja oferta unei cliente de a salva brandul: „Prefer sa imi ramana clienta, nu sefa”.
Creatorul isi recunoaste „greselile” cu amaraciune: nu a facut compromisuri creand genti care sa devina hituri, ca alte branduri, a inotat mereu impotriva curentului, aflandu-se insa de multe ori „langa persoane care vor sa faca bani repede”, dupa cum spunea intr-un interviu pentru AFP. Dar tot el spunea ca perioadele de criza au fost intotdeauna si momente de creativitate.
Dovada a fost si prezentarea haute couture din iulie, asteptata cu sufletul la gura, mai ales ca ar putea fi ultima (cel putin sub aceasta forma).
Angajatii si modelele au lucrat gratuit, furnizorii, de la cei care realizeaza broderii si pene, la creatorii pantofilor, nu au cerut sa fie platiti, totul pentru a mentine prestigiul casei. Invitatiile nu au mai avut aceleasi culori extravagante, ca si cum ar respecta un doliu pre-faliment, pana si colectia a fost dominata de negru. Totusi, Lacroix, care avertiza ca nu este in niciun caz cantecul sau de lebada, spune ca nu a vrut sa fie sumbru, dar a avut putine materiale colorate la dispozitie. Ultima creatie aparuta pe podiumul de la Muzeul de Arte Decorative a fost mireasa, ca o imagine reinterpretata a Fecioarei Maria, in timp ce publicul si angajatii plangeau.
Lacroix nu e singurul brand confruntat cu probleme. Chanel a anuntat anul acesta concedierea a 200 de angajati temporar, Versace anunta ca venitul a scazut cu 13 procente in primul trimestru, iar Wall Street Journal scria ca Valentino datoreaza 2,5 miliarde euro din imprumuturi la banci. Si IT Holding SpA, proprietarul brandului Gianfranco Ferré, se afla sub protectie impotriva falimentului, iar proprietarii Prada SpA renegociaza si ei datoriile cu bancile.
Actiunile Escada au scazut cu 19 centi, ajungand la 2,25 euro in iunie, valoarea de piata a companiei fiind de 47 milioane de euro. Pentru a scapa de insolventa si a salva compania, cel putin 80 % din detinatorii de actiuni ar trebui sa accepte reducerea valorii nominale a investitiei lor cu 60%. Pentru viitor brandul ar vrea sa creasca vanzarile liniei casual cu 50 %. Deocamdata piata pe care se baza e SUA.
In moda, mai ales in haute couture, e greu sa supravietuiesti in afara unui grup. De obicei brandurile urmeaza unul din aceste modele: cel piramidal, ca Lacroix, Dior si Chanel, cu produsele de lux in varf, parfumuri, prêt-à-porter si accesorii in rest, sau modelul evantai, cu designerul in centru (Armani).
Dar toate aceste probleme pot avea avantaje teoretice. Michael Burke, presedintele si CEO Fendi (parte din LVMH din 2001), sustine ca o criza era tot ce ii trebuia modei de lux, care nu trebuie sa fie accesibila.
„Numai asa vom regasi echilibrul si adevaratele valori ale luxului”. Burke isi permite sa spuna asta, de vreme ce tocmai a deschis un magazin de aproape 400 mp in Dubai Mall, al 11-lea din regiune.