AXA, cel mai mare asigurător european, cu prime brute subscrise de 86 miliarde de euro anul trecut, afirmă că doar reformele structurale pot aduce Europa pe o cale sustenabilă șI orice soluție va fi pentru Grecia va provoca daune majore pentru economia europeană.
“Ce se poate întâmpla cu Grecia? Este clar că nu îșI poate plăti datoriile. Fie va declara default (incapacitate de plată – n.red) pentru datoriile către instituțiile financiare internaționale șI va încerca să rămână în zona euro, fie va ieșI din zona euro șI atunci se va deschide Cutia Pandorei”, a spus Henri de Castries, președinte șI director general al AXA Group, la o conferință annuală a companiei desfășurată la Bordeaux.
Prima posibilitate pentru Grecia, de a declara default pe datoriile catre FMI șI Comisia Europeană dar cu posibilitatea de a rămâne în zona euro șI a încerca în continuare revenirea economiei prin devalorizare internă pune problema dublului standard.
“Dacă Grecia nu îșI va plăti datoriile, ce vor spune Portugalia sau Spania? Noi de ce să plătim șI grecii nu? De aici decurge un risc major pentru piețele financiare. În al doilea caz, dacă în urma alegerilor Grecia va decide să părăsească zona euro se va deschide cutia Pandorei. ToțI se vor întreba cine urmează -Spania, Italia? Va fi o presiune uriașă”, a explica de Castries.
Președintele AXA nu este deloc de acord cu soluțiile noului președinte francez, Francois Hollande, pentru stăvilirea crizei în Europa – eurobonduri comune sau împrumutarea statelor cu deficit direct de către Banca Centrală Europeană.
“Dumneavoastră suntețI din Belgia. AțI de acord ca Belgia să emită mâine obligațiuni comune cu Grecia?”, a spus el, adresându-se unui jurnalist belgian care l-a întrebat cât de fezabilă este această soluție.
El spune că situația actuală din Europa este proastă din punct de vedere macroeconomic pentru că rata scăzută a dobânzilor la plasamentele pe termen lung provocată de injecția cu lichiditățI pe piețele financiare făcută de Banca Centrală Europeană nu impulsionează investițiile.
“Ceea ce avem acum în Europa este un model de decelerare a economiei, care poate duce la un scenariu de stagnare pentru următorii 10 ani. Dacă liderii europeni nu acționează rapid, bogăția se poate șI pierde, așa cum s-a câștigat. În 1945, Argentina era cea țara cu cel mai mare PIB per capita din lume, dar sistemul politic instalat ulterior a sărăcit-o. La începutul secolului Polonia, Irlanda șI Italia erau țările de unde plecau cei mai mulțI imigranți. Istoria se poate întoarce. Dacă Europa nu va avea creștere, oamenii talentațI o vor părăsi”, a spus de Castries.
El a criticat astfel tendința reglementatorilor bancari de a cere mai mult capital băncilor. “Problema este de selecție a riscurilor, nu de capital”.
Ca urmare a nivelului mai mare de capital cerut băncilor de autoritățile de reglementare, pentru AXA a devenit o piață creditarea marilor companii, cu ratinguri bune. El a dat exemplu două bănci, Societe Generale șI Credite Agricole, cu care a AXA a împărțit riscul pentru credite acordate unor mari companii europene.
De Castries a explicat că sistemul de asigurări este diferit de cel bancar șI nu presupune risc sistemic, astfel încât asigurătorii vor fi o amortizare pentru viitoarele șocuri, ca șI până acum.
Cea mai mare problemă pentru Uniunea Europeană este în acest moment imposibilitatea de impulsiona investițiile pe termen lung printr-o rată atractivă a dobânzilor.
“Timpul nu mai are valoare. Faptul că dobânzile sunt la 0,5%-1% este rău pentru toată lumea, pentru că determină volatilitate pe termen scurt șI scăderea investițiilor pe termen lung”, a explicat de Castries.
Președintele AXA a criticat dur șI intenția președintelui francez, Francois Hollande, de a micșora salariile managerilor din companiile controlate de stat din Franța.
“Dacă vrei să ai companii prost conduse, aceasta este calea. Așa vom alunga talentele din Europa. Ce va spune un tânăr inginer de la France Telecom de exemplu, când va vedea că în fața sa nu se mai deschide o carieră atrăgătoare din punct de vedere al remunerării? Pur șI simplu va pleca, poate în Asia, unde sunt căutațI oamenii talentațI acum, la un salariu dublu. Trebuie să fim realiști, să realizăm că este o lume deschisă care se luptă pentru talente. Dacă vrei să accelerezi creșterea, nu accelerezi plecarea talentelor”, a spus de Castries.
El a explicat că modelul de creștere al Europei după război s-a bazat pe trei piloni: o strategie de securitate – adusă de alianța NATO, stabilitate politică – creată prin apariția Uniunii Europene șI creștere economică – dată de planul Marshall șI dimensiunea economică a integrării europene.
Henri de Castries vede acest model replicabil doar în cazul Turciei șI mai puțin în cazul țărilor arabe șI din Africa de Nord care traversează o peroadă de instabilitate.
“Americanii nu mai sunt interesațI într-o măsură atât de mare de Orientul Mijlociu pentru că petrolul nu mai este o miză așa cum era. SUA vor fi independente energetic înainte de 2020 pe baza gazului de șist. Dacă aceste țări vor urma modelul Turciei atunci există potențial de creștere”.
Nici extinderea UE în Europa de Est nu este privită ca un succes general. “Este un tablou cu nuanțe diferite Estul. Pe de o parte avem Polonia, care este pe un drum bun, dar uitați-vă la Ungaria. ȘI mâiine aș ieșI din Ungaria dacă aș avea cui să vând. Mai există câteva țări interesante, cum este România, dar tabloul este fragmentat”, a spus de Castries.
AXA a avut operațiuni semnificative pe piața pensiilor pivate obligatorii în Ungaria dar în 2010 guvernul a decis naționalizarea sistemului de pensii private obligatorii motivând randamentul redus șI deficitul creat la bugetul public de pensii.
Compania este prezentă pe piața românească din 2010 șI a avut prime brute subscrise de 6,7 milioane de euro în 2011, cu 20% mai mari decâ în anul anterior.