În sălile Cretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României s-a deschis în această lună o expoziție care va dura până în aprilie, dedicată arhitectului Horia Creangă (1892-1943), unul dintre primii arhitecți români moderniști. Bunicul arhitectului a fost scriitorul plin de har Ion Creangă. Horia Creangă face parte dintr-o generație de arhitecți care, alături de G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory, a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească. A construit peste 70 de edificii administrive, social-culturale, industriale (Teatrul Giulești, Uzinele Malaxa, Grupul Școlar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-Malaxa), dar și clădiri de locuințe (cea mai cunoscută fiind blocul ARO).
Expoziția prezintă proiecte de arhitectură, fotografii de epocă și actuale ale clădirilor concepute de Horia Creangă, precum și desene originale. Este o succesiune de imagini ale celor mai importante lucrări în ordine cronologică. Curatorul expoziției de la MNAR, arhitectul Militza Sion, a îngrijit și un album/catalog bilingv “Horia Creangă”, publicat de Editura Simetria. “Expoziția – spune Militza Sion – nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrabă unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucrări în ordine cronologică, lucrări care evidențiază stilul său – concizie, puritate, economie de mijloace, frumusețe – ca expresie a măsurii și echilibrului. Concepția grafică a expoziției a avut la bază compoziția liberă, cu posibilități superioare de expresie.”
Expoziția și, firește, catalogul, stau sub semnul unui citat din Horia Creangă: “În ce constă arhitectura nouă? În primul rând simplitate, volume proporționate și tranșante în spațiu, linii drepte, suprafețe fără podoabe inutile… Această arhitectură permite să se dezvolte strada și orașul în acealși cadru de simplitate.” (“Anarhia stilurilor și arta viitorului” – 1935).