IBM cauta noi clienti in laboratoarele stiintifice

Vremurile in care faceai bani buni din vanzarea de PC-uri si nu prea aveai grija zilei de maine s-au dus. Acum, producatorii de tehnologie sunt nevoiti sa se reinventeze si sa atace segmente de piata la care nu s-ar fi gandit in urma cu cativa ani.
IBM, una dintre companiile  veterane  ale industriei high-tech, pune acum mare pret pe produsele si serviciile pe care poate sa le vanda “consumatorilor” din domeniul stiintelor si al medicinii. Pentru companie, cercetatori precum Gustavo Stolovitzky, specialist in biofizica sunt o adevarata mina de aur. Impreuna cu un alt biolog, Stolovitzky a pus bazele unui proiect prin care IBM a “digitalizat” profilele genetice pentru cateva milioane de pacienti ale caror dosare erau inregistrate la clinica Mayo din Minnesota, Statele Unite.
Noii consumatori, adica oamenii de stiinta, companiile farmaceutice sau din domeniul biotehnologiilor dar si spitalele, universitatile si departamentele din cadrul institutiilor guvernamentale responsabile cu sanatatea, sunt acum tinta unor proiecte precum Blue Gene, un supercomputer de 100 de milioane de dolari care a fost proiectat tocmai pentru a simula complexe procese biologice, sau InsightLink, un software care transforma cercetarile pe hartie intr-un sistem de cautare online.
Pentru IBM, orientarea catre noul tip de consumator este o schimbare iar momentul este unul oportun, spun analistii. De vreme ce vanzarile de tehnologie in domenii precum cel al serviciilor financiare sau cel de retail sunt in scadere, in segmentul “stiintelor vietii” cheltuielile cu echipamentele IT ar putea creste cu 20% in urmatorii trei ani. Potrivit competitorilor, IBM nu vrea sa rateze oportunitatea si investeste masiv in acest domeniu.
Rezultatul: compania este lider si detine cam 15% din aceasta piata a carei valoare, spun specialistii, se ridica la 14,6 miliarde de dolari.
Cum a ajuns aici? Aproximativ 5% din divizia de cercetare din cadrul IBM are o activitate dedicata segmentului numit “stiintele vietii” chiar daca deocamdata, veniturile din acest domeniu nu reprezinta nici pe departe 5% din cifra de afaceri a firmei.
“Sa dezvolti soft pentru oamenii de stiinta este total diferit spre exemplu de ceea ce face Microsoft pentru a crea suita Office. Eforturile pe care IBM le face in domeniul cercetarii ii ofera mai multa credibilitate decat oricarui alt competitor”, apreciaza Nathan Casper, analist la firma de consultanta Frost & Sullivan.
Dar credibilitatea nu se transforma automat in business. Deocamdata, tehnologiile promovate de IBM sunt destul de scumpe iar unii oameni de stiinta prefera sa cheltuiasca 100 de milioane de dolari pe produse mai accesibile, cum ar fi spre exemplu, sistemele tip cluster Beowulf (“ciorchine” de Miniservere.
Trebuie sa te gandesti: care este cel mai eficient mod in care sa-ti efectuezi cercetarea”, spune Terrence Sejnowski, biolog in cadrul Institutului Salk pentru Studii Biologice. Chiar daca, in momentul in care va fi finalizat, supercalculatorul Blue Gene va lucra de 650 de ori mai repede decat actualul sistem Beowulf instalat la institut, Sejnowski spune ca va prefera sa lucreze pe mai putine computere, disponibile 24 de ore din 24 dar care vor costa o fractiune din pretul supercomputerului IBM.
Cercetatorii de la IBM insa nu dispera. “Daca facem totul asa cum trebuit, in 2-3 ani o lume total diferita o va inlocui pe aceasta”, crede William Pulleyblank, director in cadrul diviziei de cercetare a companiei. iuliana.susanu@zf.ro