O femeie iubită de Andrei Makine reînvie figura Ecaterinei a II-a, cea mai puternică femeie a lumii din secolul al XVIII-lea, cu o domnie și biografie pline de contraste, ea însăși personalitate contradictorie, puternică și carismatică, fermecătoare și manipulatoare cu bărbații din jur, care au iubit-o ori chiar au adorat-o, dar i-au râvnit și puterea și bogăția. Cu excepția unuia, visând să evadeze împreună într-o călătorie care să-i confunde în anonimatul altei țări.
Autorul a ales formula-pendul între prezent și trecut: un regizor, Oleg Erdman, lucrează o o întreagă viață la pregătirea unui film despre tânăra venită din spațiul german în Rusia, prilej de a vedea răsturnările secolului al XX-ea chiar prin familia regizorului: german din Rusia, tatăl său luptă în Armata Roșie, dar este arestat ca sionist după 1948, se cufundă încet-încet în nebunie. Și, pe urmele țarinei, care trăiește iubirea, dornică să se elibereze de poverile domniei, călătorește în Germania și o regăsește pe actrița care jucase rolul țarinei, ea însăși fiica unui neamț, care fotografiase din avion Leningradul sub asediu.
Arta în anii comunismului și în anii postcomunismului este mereu supusă presiunilor, doar fascinația față de țarină îl ajută să reziste și să se documenteze încercând să înlăture zgura stereotipiilor. Partea cea mai palpitantă a cărții o dau interogațiile asupra identității: germanitatea țarinei și a familiei regizorului, depărtarea autorului însuși de Rusia, dar continuând să scrie despre aceeași Rusie părăsită, poate pentru a o înțelege. În secolul al XXI-lea, după absolutismul țarilor și comunismul cu toate fazele lui, Rusia încă atrage, înspăimântă și bântuie conștiința scriitorilor. Sufletul rusesc încă nu și-a epuizat seducția și a dovedit-o faptul că O femeie iubită a fost bestseller-ul Editurii Polirom, la târgul de carte din toamnă. (Elisabeta Lăsconi)
Andreï Makine, O femeie iubită, traducere din limba franceză de Daniel Nicolescu, Editura Polirom, 272 pag.