Menținerea unui nivel ridicat al rezervei valutare raportat la deținerile străinilor de titluri de stat, constituirea unui fond-tampon în Trezoreria statului care să asigure supraviețuirea fără accesarea piețelor câteva luni și creșterea maturității medii a obligațiunilor de stat sunt principalele măsuri prin care o țară se poate proteja de ieșirile de capital dincolo de asigurarea unor indicatori macroeconomici sănătoși, spune Demetrious Efstathiou, șef de strategie al RBS pe Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa.
“România este norocoasă să aibă atât rezerve valutare foarte mari, cât și datorită faptului că este aproape de a încheia construirea unei rezerve bugetare, și este mai puțin vulnerabilă în privința refinanțării datoriei publice pentru că este mai puțin dependentă de nerezidenți, cele mai vulnerabile țări din regiune fiind Ungaria și Polonia.”
Rezerva valutară aflată în administrarea BNR se ridica în octombrie la 32,2 mld. euro, în timp ce deținerile străinilor de titluri de stat în lei însumau circa 2,6 mld. euro. De asemenea, rezerva acoperă de 1,6 ori datoria externă pe termen scurt.
Potrivit unor surse de pe piață, fondul tampon constituit în Trezoreria statului se ridica în august la echivalentul a circa 1,5 mld. euro, dar în septembrie și octombrie s-a erodat din cauză că Finanțele nu și-au mai realizat programul de împrumut de pe piața internă din cauza presiunii de creștere a dobânzilor.
Ideal ar fi ca bufferul să acopere necesarul de finanțare pe 3 – 4 luni.
Totuși, în ultima perioadă atât analiștii, cât și autoritățile au admis că România se confruntă cu riscul ca străinii să repatrieze capital, iar unul dintre canalele cele mai periculoase pentru economie este reducerea expunerii băncilor din zona euro.
Rezerva BNR a scăzut cu 1,4 mld. euro în octombrie, iar presiunea de pe piața valutară a împins euro la 4,37-4,38 lei.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menționat săptămâna trecută riscul ca băncile străine să nu reînnoiască liniile de finanțare destinate filialelor locale care ajung la scadență.
“Băncile-mamă nu mai sunt deloc generoase cu ele. Nu retrag bani din România, dar nu le mai asigură că la scadență se vor reînnoi liniile de finanțare.”
De asemenea, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a explicat decizia recentă a Consiliului de Administrație al băncii centrale de a lăsa neschimbat nivelul rezervelor minime obligatorii printr-o anumită îngrijorare legată de faptul că obligația băncilor din zona euro de a atinge noul nivel de capital de calitate de 9% “poate implica reducerea expunerii pe țările emergente”.
Adrian Codârlașu, președintele CFA România, spune că multe bănci din zona euro au primit deja bani de la guverne, iar de această dată prima opțiune pentru consolidarea indicatorilor de capital va fi reducerea activelor.
“Doar dacă nu vor putea să fie reduse activele, vor solicita bani de la guverne sau de la fondurile de stabilitate ale UE.” El remarcă faptul că din cauză că prețurile acțiunilor sunt acum foarte jos, acționarii ar pierde foarte mult dacă s-ar face emisiune nouă. Așa că ar rămâne varianta “deleveraging”, cu impact asupra creditării și a creșterii economice din țările afectate.
“Cred că va exista un impact semnificativ, mai ales în Europa Centrală și de Est și vom vedea un proces de dezintermediere cu impact potențial asupra activității economice din regiune”, afirmă Nicolaie Chideșciuc, fost economist-șef al ING Bank România, în prezent recrutat de JP Morgan Londra.
El spune că pentru a economisi capital, în special băncile cu probleme din zona euro își vor reduce încet-încet expunerea în țări ca România.
Cum judecă o bancă balanța dintre menținerea expunerii pe o țară și presiunea de a-și consolida capitalul? “În cazul unei țări cu risc atașat mai mare, trebuie să pui mai mult capital deoparte. Când se calculează capitalul, orice credit dat în țări cum ar fi România este riscant și ca atare cerința de capital crește.”
România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale creditelor neperformante din regiune, peste 14% din finanțările acordate de bănci având restanțe la plată mai mari de 90 de zile, iar din această cauză provizioanele constituite de bănci au trecut deja de 7 miliarde de lei.