Cercetatorii au demonstrat faptul ca frumusetea, in cazul unor membri care lucreaza in echipa pentru un scop comun, afecteaza performantele celorlalti, scrie presa internationala.
Economistii au recunoscut faptul ca frumusetea fizica este platita, chiar si atunci cand infatisarea nu pare sa fie relevanta pentru performantele ocupatiei respective. S-a descoperit ca atat barbatii, cat si femeile atragatoare sunt platite mai bine decat oamenii obisnuiti pentru acelas tip de munca.
Doi economisti, Markus Mobius de la universitatea Harvard din Boston si Tanya Rosenblat de la universitatea Westleyan din Middletown, au facut publice niste experimente pe care le-au desfasurat cu scopul descoperirii cauzelor care stau la baza asa-numitului bonus pentru frumusete.
Experimentul a constat dintr-un simplu studiu pe piata fortei de munca in care angajatorii intervievau aplicanti pentru o slujba ce implica rezolvarea de puzzle-uri. Atat angajatorii, cat si aplicantii au fost alesi dintr-un grup de studenti. In prima faza aplicantii au completat un CV in care au facut referire la varsta, sex, studii, data la care au absolvit, experienta acumulata, alte activitati in care au fost implicati si hobby-uri.
Apoi experimentul a implicat rezolvarea de catre aplicanti a unui simplu puzzle.
Dupa aceast test, aplicantilor li s-a cerut sa estimeze cate alte puzzle-uri similare pot sa rezolve in 15 minute cat reprezinta durata de angajare. Acest lucru s-a facut pentru a vedea cat de increzatori sunt participantii in abilitatile proprii.
Apoi, cinci angajati au evaluat subiectii sub diferite forme. In unele cazuri ei au putut doar vedea CV-ul respectivului subiect, in alte cazuri se foloseau de CV si de poza atasata, de CV si un interviu telefonic, un interviu telefonic si o poza, un CV, un interviu telefonic si un interviu fata in fata.
Angajatorilor li s-a cerut sa-si formeze propriile idei cu privire la numarul de puzzle-uri pe care le pot realiza subiectii in timpul de lucru de 15 minute.
In cele din urma aplicantii au rezolvat puzzle-urile in limita de timp si au fost platiti in functie de performante.
Apoi, pentru a realiza o estimare a cat de atractivi sunt aplicantii, pozele acestora au fost puse pe un panou si un alt grup de studenti a trebuit sa dea note acestora in functie de frumusete, folosind proceduri standard de normalizare pentru determinarea scorului final.
Conform rezultatelor acestui experiment, economistii au constatat ca studentii mai frumosi nu s-au descurcat mai bine decat ceilalti in rezolvarea puzzle-urilor.
Desi au avut aceeasi productivitate in rezolvarea sarcinilor, subiectii mai atractivi erau cu mult mai increzatori in propriile abilitati decat cei obisnuiti. Astfel s-a descoperit ca frumusetea este puternic asociata cu increde-rea de sine, fapt ce este aparent atractiv pentru angajatori.
Cand angajatorii au evaluat aplicantii avand la indemana doar CV-ul acestora, frumusetea fizica nu a avut un impact asupra estimarilor acestora, asa cum era de asteptat. Insa toate celelalte evaluari au aratat o productivitate ridicata estimata pentru studentii care aratau mai bine, cu interviul fata in fata oferind cele mai mari estimari.
In mod surprinzator, angajatii au crezut ca aplicantii mai atractivi sunt mai productivi chiar daca interviul s-a facut doar prin telefon. Se pare ca increderea de sine pe care o au cei mai bine dotati la capitolul frumusete s-a dovedit determinanta pentru rezultatele interviului.
Dar chiar atunci cand cei doi analisti au controlat rezultatele avand in vedere increderea de sine a aplicantilor, au descoperit ca angajatii au supraevaluat productivitatea acestora. Economistii spun ca experimentul a scos la iveala faptul ca bonusul acordat frumusetii s-a situat undeva intre 15% si 20% si este in mare parte datorat increderii de sine mai mari pe care o au acestia, in timp ce comunicarea orala si vizuala contribuie fiecare cu cate 40%.
Se pare ca aplicantii mai aratosi sunt de asemenea mai comunicativi si ca abilitatile de comunicare contribuie la fel de mult ca perceptia pe care o au angajatii asupra frumusetii acestora.
“Angajatii, in mod eronat, se asteapta ca muncitorii mai atractivi sa se descurce mai bine decat cei mai putin atractivi atat sub interactiune vizuala, cat si orala, chair dupa ce caracteristicile individuale si increderea de sine au fost luate in vedere”, asa cum sustin cercetatorii.
Se pare ca oamenii au asteptari mai mari de la cei care arata mai bine si in alte cazuri. De exemplu, economistul James Andreoni de la University of California din San Diego si Ragan Petrie de la Georgia State University au examinat recent jocurile in care oamenii lucreaza in echipa pentru realizarea unui scop comun.
Aceste cercetari au plecat in mare parte de la premisa ca avand o incredere in sine mai ridicata si inspirand aceasta incredere fata de ceilalti, persoanele mai frumoase isi vor impune mai usor punctul de vedere.
Desi nu a fost trasata o legatura directa intre calitatile fizice si remuneratiile oferite, fenomenul studiat are la baza ideea ca plata este influentata de o serie de factori printre care se numara frumusetea, inaltimea si gradul de socializare al persoanei respective. Jocurile au fost astfel realizate incat contributiile individuale mai mari sa rasplateasca pe acestia cu mai multi bani, insa fiecare persoana avea la dispozitie o bonificare daca ii ajutau pe ceilalti membri ai echipei. Acest lucru a fost facut cu scopul de a-i determina pe ceilalti sa contribuie la fel de mult in jocul de echipa si in acelasi timp sa minimizeze contributia sa personala.
In aceste jocuri, subiectii se asteptau ca jucatorii mai atractivi sa contribuie mai mult, chiar daca in medie ei au contribuit la fel de mult ca si ceilalti jucatori. Insa asteptarile conform carora jucatorii mai frumosi vor contribui mai mult au costat respectivele echipe. Cand jucatorii si-au dat seama ca acestia nu contribuie mai mult, asa cum se asteptau, ei si-au redus contributia personala.
Deci frumusetea este o sabie cu doua taisuri. Daca esti atractiv, oamenii se asteapta de la tine sa fii mai bun decat oamenii obisnuiti chiar si in lucruri lumesti ca rezolvarea puzzle-urilor. Insa cand acestia nu se dovedesc mai buni, rezultatele celorlalti sunt afectate pentru ca acestia se simt tradati in asteptari.
Noi ceilalti putem sa ne consolam cu faptul ca este mai usor sa ne ridicam la asteptarile celor din jur.