La inceputul lunii viitoare, pe 6 noiembrie, Ministerul Finantelor va lansa prima emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda flotanta si o maturitate de 5 ani. Caracteristica pe care se bazeaza noul produs prin care Finantele incearca sa-si amelioreze pozitia pe piata interna, este ca dobanda pe care o vor plati detinatorului unei obligatiuni, va fi compusa din rata inflatiei pe perioada de calcul a cuponului (dobanda fixa), la care se va adauga o marja. Din ratiuni tehnice, perioada de calcul a cuponului va fi decalata cu doua luni in urma. De exemplu, pentru perioada noiembrie 2003 – mai 2004 va fi folosita rata inflatiei publicata de Institutul National de Statistica pentru perioada septembrie 2003 – martie 2004. Marja adaugata la cupon va face, de fapt, obiectul licitatiei de adjudecare a obligatiunilor.
“Aceasta decizie, anuntata inca de luna trecuta, vine ca o reactie fireasca la nevoile aparute atat la nivelul investitorilor, cat si in ceea ce priveste folosirea de noi instrumente care sa conduca la cresterea eficientei in managementul resurselor publice”, a declarat Enache Jiru, seful Trezoreriei statului. Dupa ce obligatiunile de stat cu scadente de doi si trei ani au fost reduse la simple instrumente de “decor”, Finantele trec acum la scadenta de cinci ani, incercand sa tenteze investitorii cu garantia constanta ca dobanda obtinuta pentru un plasament intr-un astfel de instrument acopera deprecierea leului cauzata de inflatie.
Reteta sigura a unei relatii bune a ministerului finantelor cu piata interna ramane insa oferirea unei dobanzi in concordanta cu tendintele de pe piata. Dupa mai bine de cinci luni in care si-au mentinut o pozitie de forta, contra curentului – timp in care au preferat finantarea in valuta – Finantele au acceptat marti sa plateasca o dobanda mai mare cu 1,68 puncte procentuale la titlurile de stat pe un an, in moneda nationala. Adica, intr-un tarziu, ministerul finantelor a gasit de cuviinta sa se “alinieze” la miscarile de pe piata financiara, adaptandu-si strategia de finantare a datoriei publice. “Alinierea” a fost “ajutata” si de decizia bancii centrale de a majora cu inca un punct dobanda oferita la depozitele atrase de la bancile comerciale, pana la 20,25%, care ar fi anulat orice urma de atractivitate a plasamentelor in tilturi de stat, si asa puternic afectate de politica Finantelor de blocare a dobanzilor.
In aceste conditii, cresterea dobanzii pana la 17,13% la un an, ar putea fi urmata de majorari similare si la celelalte scadente
Seful Trezoreriei statului si-a adus aminte ca titlurile de stat trebuie sa reprezinte un reper in piata financiara, dupa ce luni de zile a lasat-o fara referinte. “Sunt instrumentele cu grad de risc zero la care pot fi raportate alte rate de dobanda, in special cele in raporturile dintre banci si societatile comerciale”, spune Enache Jiru. Finantele sustin ca majorarea ratelor de dobanda pe piata financiara nu ar trebui sa trezeasca temeri referitoare la atingerea tintei de inflatie de 14% pe care “Guvernul impreuna cu Banca Nationala au asumat-o pentru anul 2003”. “Aceasta politica de dobanzi vine tocmai sa sustina increderea noastra ca tinta va fi atinsa, preintampinandu-se astfel anumite derapaje de natura financiara care ar putea influenta in mod negativ atingerea acestui indicator”, afirma Jiru.
razvan.voican@zf.ro