O distribuție de elită
Cu Sean Penn, Ryan Gosling, Josh Brolin și Emma Stone în rolurile principale, Elita Gangsterilor (foto 1) prezintă realitatea unei epoci în care poliția Los Angeles-ului luptă din răsputeri pentru a recupera orașul din mâinile unui mafiot de temut. Filmul este distribuit de MediaPro Distribution în cinematografele din țară, începând cu 11 ianuarie 2013. În 1949, Mickey Cohen (Sean Penn) e un rege al mafiei nemilos, născut în Brooklyn, care a reușiț să controleze toate afacerile ilegale, de la cele cu droguri, până la cele cu arme, prostituate și jocuri de noroc din vest de Chicago. Mickey își face afacerile fiind protejat nu doar de oamenii pe care-i plătește, dar și de poliție și de politicienii, pe care îi controlează. Deși faima gangsterului îi intimidează pe oamenii legii, brigada secretă LAPD condusă de sergentul John O’Mara (Josh Brolin) și de sergentul Jerry Wooter (Ryan Gosling) nu se lasă impresionată și încearcă să-i zdruncine și să-i dărâme imperiul. În regia lui Ruben Fleischer, Elita Gangsterilor reunește o distribuție formidabilă, formată din actori nominalizați la Oscar, precum Josh Brolin, Ryan Gosling, Nick Nolte sau Emma Stone, cu actorii Anthony Mackie, Giovanni Ribisi, Michael Peña, Robert Patrick și Mireille Enos, precum și câștigătorul premiului Oscar, Sean Penn.
Scenariul a fost scris de Will Beall și are la bază cartea Elita Gangsterilor de Paul Lieberman, inspirată din fapte reale.
ICR serbează ziua națională
ICR Bruxelles a prezentat de ziua culturii naționale documentarul (foto 2) Vaninei Vignal După tăcere (2012), marți 15 ianuarie, la P’tit ciné din Bruxelles. Coproducția franco-română, filmată în limba română, face parte din trilogia românească a Vaninei Vignal, începută cu Stella (2007) și programată a se încheia cu un al treilea film despre elita românească persecutată de regimul comunist după 1948. Cristian Mungiu este coproducător al filmului prin Mobra Films. Vanina Vignal a studiat actoria în Franța și apoi în România (ATF București, clasa Sanda Manu). A lucrat ca asistentă de montaj și regizor secund, înainte de a se lansa ca regizor de film documentar. Vorbește foarte bine româna și a tradus în franceză destule filme românești (4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Amintiri din epoca de aur, După dealuri de Cristian Mungiu, Cea mai fericită fată din lume de Radu Jude, Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu de Andrei Ujică).
Începând cu data de 15 ianuarie și până la sfârșitul lunii, sub titlul 15 ianuarie Ziua Culturii Române se vor posta zilnic pe pagina de Facebook a ICR Lisabona (http://www.facebook.com/icrlisboa) poezii și fragmente de proză din literatura română traduse în limba portugheză, poezie românească recitată, documentare despre România și despre personalități românești. Propunerile literare se vor face în dorința de a încuraja achiziționarea traducerilor din literatura română disponibile în librăriile portugheze. Astfel, fiecare post de pe Facebook va preciza de unde se poate achiziționa respectivul volum. Tot în data de 15 ianuarie ICR Lisabona a lansat un concurs dedicat traducătorilor profesioniști sau amatori, fără categorie de vârstă sau naționalitate: traducerea în portugheză a primelor trei strofe din poezia Floare albastră de Mihai Eminescu. Cea mai bună traducere va fi anunțată în data de 31 ianuarie, iar câștigătorul va primi două titluri din literatura română traduse în portugheză.
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, ICR Viena a organizat un salon literar, cu sprijinul Editurii Polirom, al librăriei vieneze Kuppitsch și al Asociației Culturale Die2. Publicul s-a putut delecta în sălile de lectură special amenajate la sediul ICR Viena cu peste 150 de titluri din literatura română contemporană, a achiziționat cărți în limba română și germană și a petrecut câteva ore într-o atmosferă de cafenea vieneză tipică. Cunoscuta actriță vieneză Mercedes Echerer a prezentat cel mai nou proiect dedicat culturii spațiului dunărean, volumul însoțit de o carte audio “Dunărea – Basme, mituri și muzică” la care au colaborat, printre alții, și actorii Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț. Seara s-a încheiat cu un recital de vioară al tânărului muzician originar din România, Cristian Ruscior.
Bursă în management cultural
Bursele “Gabriela Tudor” lansate de Fundația Gabriela Tudor în 2009 își propun să păstreze vie memoria unuia dintre puținii manageri culturali vizionari pe care i-a avut România. Gabriela Tudor (foto 3)a fost o persoană de excepție care, prin inițiativele și proiectele realizate, ca și prin sprijinul direct acordat artiștilor și organizațiilor culturale, a avut un rol esential in dezvoltarea scenei artistice romanesti. In perioada 2009 – 2012, bursa a fost realizată in parteneriat cu Fundatia Ratiu din Marea Britanie, body>data>space, ArtsLink cu sprijinul financiar al Trust for Mutual Understanding și a constat intr-un stagiu de dezvoltare profesionala de 4-6 saptamani la Londra, Bucuresti si Los Angeles de care au beneficiat Corina Bucea (manager www.fabricadepensule.ro), Raluca Pop (manager www.m3culture.ro), Mihaela Ion precum și Irina Cios (curatoare, rezidentă în Los Angeles) si Ben Pryor (curator și manager american, rezidentă în România). La patru ani de la dispariția Gabrielei, Fundația care îi poartă numele anunță continuarea programului și lansarea bursei 2013 în management cultural într-un nou format, menit să sprijine formarea profesională și mobilitatea managerilor culturali la început de drum, precum și a proiectele lor culturale. Bursa Gabriela Tudor 2013 în valoare de 3.000 euro, este o inițiativă United Experts/Fundația Gabriela Tudor. Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 30 martie 2013 iar selecția va fi realizată de o comisie internațională la începutul lunii aprilie.
Structuri modulare
Galeria Galateea vernisează astăzi, 18 ianuarie 2013, la ora 19.00, expoziția de ceramică Structuri modulare semnată Vladimir Buburuzan. (Curator: Georgiana Cozma. Prezintă: Simona Tănăsescu). Modul, formă, spațiu – trei elemente vin să puncteze expoziția (foto 4) tânărului ceramist Vladimir Buburuzan. Micro-structuri geometrice se coagulează în forme minimaliste. În rigurozitatea construcției, intervențiile segmentelor modulare sparg rigiditatea. Tot în acest sens, pe suprafața pieselor intervin alternanțe de culoare, textură sau relief. Punctul forte al expoziției este felul în care întreaga suprafață a lucrării este fragmentată, prin apelul la diferite mijloace, precum și relația cu spațiul de expunere. Prin expoziția Structuri modulare, Vladimir Buburuzan ne introduce în lumea formelor geometrice, formulând o serie de modalități relaționale între structura modulară și spațiul dat/recreat. Lucrările lui, riguros construite, asemeni unor piese lego, se află într-un raport de echilibru permanent, care conduce la structuri arhitecturale outdoor/ indoor. Este interesant de urmărit cum artistul rezolvă ecuația spațializării, prin empatizarea fiecărei lucrări cu spațiul de expunere. (Raluca Băloiu)
