Cine mă cunoaște știe că sunt de un optimism incurabil. Știe, de asemenea, că niciodată nu mi-a trecut prin cap să plec din țara mea. Când ceva nu mi-a convenit, am ieșit public și am criticat constructiv, în speranța că așa o să determin schimbarea pe care cu toții, cred, ne-o dorim. Acum, însă, încep să mă întreb dacă mai avem vreo șansă sau dacă nu cumva țara mea a trecut de “the point of no return”…
Gândul acesta negru mi-a venit citind ultimul capitol din OUG 102/2013, publicată zilele trecute, cel prin care s-a introdus impozitul pe construcții. Am auzit cu toții că de la anul se vor impozita stâlpii, platformele betonate, piscinele, eolienele și alte construcții “speciale”. Nu este numai atât, din păcate! Să vedem, însă, despre ce vorbim.
Cine plătește? Toate persoanele juridice române sau străine care dețin construcții în România, mai puțin instituțiile publice, institutele naționale de cercetare și ONG-urile. Deci, plătesc impozitul toate societățile comerciale, de stat sau private, regiile autonome și companiile naționale.
La ce se plătește impozitul? La toate construcțiile din grupa 1 a Catalogului mijloacelor fixe aflate în patrimoniul (atenție, nu în proprietatea!
Deci se includ aici construcțiile aflate în proprietate, luate în leasing, concesiune sau aflate în administrare…) persoanelor juridice menționate anterior, mai puțin clădirile pentru care se datorează impozitul pe clădiri și teraselor agricole, pomicole și viticole. Rămân deci în baza impozabilă: construcțiile speciale de tipul celor menționate mai sus, dar și toată rețeaua națională de drumuri și autostrăzi, rețeaua de cale ferată, inclusiv liniile de tramvai, barajele hidrocentralelor, termocentralele, toate tunelele, inclusiv metroul din București, toate canalele de irigații și amenajările hidrotehnice, practic tot ce nu mișcă și nu este teren liber de construcții!
Cât va fi impozitul? Impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor din patrimoniu (atenție, valoarea trebuie reevaluată conform legii, pentru a reflecta valoarea corectă a patrimoniului).
Cât se va colecta? În buget au fost luate în considerare venituri suplimentare de 500 milioane de lei (deși estimarea inițială a fost de 2 miliarde, dar cei de la FMI nu au acceptat mai mult de atât, datorită slabei capacități de colectare).
Ce înteleg eu din asta? Că cei de la Finanțe nici măcar nu înțeleg ce anume au reglementat! Oamenii aceștia nu înteleg ce înseamnă “patrimoniu”, nu înțeleg diferența dintre “patrimoniu” și “proprietate”. Dacă ar înțelege, ar ști că 500 de milioane de lei ar trebui să plătească doar CNADR și doar pentru autostrăzile aflate în administrare. Suma probabil că s-ar cvintupla luând în considerare și drumurile naționale!!! Asta ca să ne referim doar la un tip de “construcții”… Adăugăm și calea ferată, barajele hidrocentralelor (cât costă nu știu nici ei, că doar nu au mai construit nimic de 25 de ani!), canalele de irigații, stațiile de pompare, iazurile, etc., etc. și probabil că suma corectă nu este nici 500 de milioane, nici 2 miliarde de lei, ci mai degrabă se apropie de 50 de miliarde de lei.
Cine plătește? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câți dintre producători își vor muta fabricile în țări cu guverne mai puțin iresponsabile?
Încercați să răspundeți dumneavoastră la aceste întrebări și veți înțelege de ce mi-am pus întrebarea menționată la începutul articolului.
Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecințele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur și simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.