Este visul lui Marine Le Pen, liderul Partidul Frontul Național , dar pentru ceilalți candidați la alegerile prezidențiale din acest an din Franța ar fi un lucru groaznic.
Renunțarea la moneda euro, care nu a fost niciodată luată în serios înainte de colapsul din Grecia și de dificultățile Europei de a răspunde rapid acestei probleme, este acum o posibilitate.
Readoptarea francului va avea consecințe dezatruoase pentru familii și întreprinderi, în termeni de creștere economică, locuri de muncă și puterea de cumpărare a oamenilor. Institutul Montaigne a încercat să cuantifice amploarea acestui fenomen, scrie publicația franceză Les Echos.
Dacă Franța iese din zona euro, acest lucru va implica pierderea a 6% până la 19% din Produsul Intern Brut al țării, într-un orizont de timp de zece ani. Prima valoare corespunde celui mai optimist scenariu, iar cea de-a doua, celui mai pesimist, potrivit estimărilor institutului Montaigne.
Franța va fi sărăcită de 9.000 de euro pe angajat. În primul an se vor pierde zeci sau chiar sute de mii de locuri de muncă. Pe termen lung, se estimează că mai mult de un milion de salariați își vor pierde locurile de muncă. Această estimare nu este foarte exactă și nu ține cont de modificarea comportamentului investitorilor, care ar fi tentați să-și transfere capitalurile în alte țări, și de situația de pe piețele financiare, care vor reduce creditarea.
Agricultura Franței va avea de suferit, deoarece sectoarele agricole din Spania și Italia sunt mult mai competitive.
Estimarea se axează pe evenimentele majore care s-ar produce cu siguranță în cazul în care ar fi reintrodus francul. Partidul Frontul Național preciza în programul său: ieșirea din zona euro va fi însoțită de o devalorizare de 20% a noii monede.
Pe termen scurt, produsele franceze vor beneficia de un avantaj semnificativ în ceea ce privește competitivitatea, pentru că datorită deprecierii monedei, vor fi mult mai ieftine decât bunurile importate. Dar puterea de cumpărare a gospodăriilor se va reduce, deoarece o mare parte din produsele pe care acestea le consumă sunt importate. Această devalorizare va fi sancționată de către piețe, care vor crește brusc ratele de dobândă. Datoria, care se va majora imediat de la 82% la 103% din PIB pe fondul devalorizării monedei, va deveni extrem de greu de finanțat.
Franța se va afla în situația în care este în prezent Italia, care trebuie să plătească rate de dobândă foarte mari (între 6% și 7%).
Pentru a susține o astfel de povară, Franța ar fi obligată să-și reducă cheltuielile sau să majoreze impozitele.