In Germania SA, schimbarile directorilor in ei nu mai sunt o regula

Adunarea genrala anuala a grupului HVB ar fi trebuit sa fie incununarea carierei de 13 ani a lui Albrecht Schmidt ca director al celei de-a doua mari banci a Germaniei. In loc de asta, fostul director executiv in varsta de 65 de ani s-a trezit in fata protestelor actionarilor in timp ce investitorii furiosi l-au acuzat de pierderile masive ale bancii si prabusirea pretului actiunilor, relateaza Financial Times.
Insa nimeni nu se astepta ca valul de nemultumire sa blocheze promovarea lui Albrecht Schmidt in consiliul de supraveghere, avand in vedere ca actionarii erau pregatiti sa confirme numirea lui inca de la inceputul acestui an.
Promovarea cvasi – automata a unui director executiv aflat in prag de pensionare la pozitia de presedinte este o institutie aproape la fel de venerabila ca sistemul de consilii pe doua niveluri vechi de 132 de ani. Totusi, un numar tot mai mare de directori executivi pensionati au de infruntat acum unele obstacole in a beneficia de dreptul de a avea un loc in consiliul de supraveghere.
In ultimele doua saptamani, Henning Schulte – Noelle, fost director al companiei de asigurari Allianz, Hasso Plattner, fost director al producatorului de soft SAP, Jurgen Strube, director executiv al grupului BASF si Ulrich Hartmann de la grupul energetic Eon au avut totusi parte de aceasta promovare.
In sistemul german al consiliilor pe doua niveluri, consiliul de supraveghere are sarcina de a superviza munca conducerii. El nu are nici un rol in deciziile de zi cu zi, insa poate sa blocheze anumite schimbari si detine puterea de a angaja si de a concedia.
Criticile care au aparut in ultima vreme se refera la faptul ca “schimbul automat de functii”, acum in mare voga, ar putea impiedica schimbarea mult asteptata a mediului economic german prin consolidarea actualului climat. Alte critici spun ca acest sistem perpetueaza o retea exclusivista de relatii, asa numita Deutschland AG (Germania SA) care este acuzata ca a izolat firmele germane de concurenta.
Mai presus de toate, “acest sistem ignora toate principiile de guvernanta corporatista acceptate la nivel international”, este de parere Hans-Martin Buhlmann, care conduce VIP, o agentie care a reprezentat interesele investitorilor institutionali la adunarea de la HVB. “Nu poate fi ceva bun atunci cand un fost director executiv, care poate ca a facut ceva gresit, sa supravegheze munca succesorului sau, care poate are nevoie sa schimbe directia pentru a indrepta lucrurile. Din acest motiv am votat impotriva numirii domnului Schmidt”, spune Buhlmann.
La fel au procedat si altii. DWS, cel mai mare grup de administrare de active din Germania a refuzat sa sustina numirea lui Albrecht Schmidt. “Nu poate exista nici o regula automata in asemenea probleme”, spune Henning Gebhardt, director al diviziei de active germane la DWS. In luna aprilie, DWS a refuzat sa sustina numirea lui Henning Schulte-Noelle in functia de presedinte al Allianz dupa ce acesta a lasat compania cu o pierdere de 1,2 mld. de euro in 2002.
La acest moment, 16 din cele 30 de companii care compun indicele DAX al bursei de la Frankfurt au in functia de presedinte fosti directori executivi sau directori financiari. Cei care sustin aceasta practica spun ca ea garanteaza continuitatea. Intr-adevar, manageri cu prestigiu precum Hasso Plattner de la SAP si Jurgen Strube de la BASF au fost aclamati atunci cand au fost promovati in consiliul de supraveghere.
Insa expertii si investitorii se tem ca atunci cand situatia devine dificila, un foat director executiv care a ajuns presedinte al consiliului de supraveghere ar putea sa fie tentat sa ascunda greselile din trecut. raluca.mirescu@zf.ro