Miercuri, 23 septembrie va avea loc la Iași dezvelirea bustului arhiepiscopului Ciprului Kyprianos, personalitate emblematică în istoria ecleziastică și culturală a țării sale. Numele său leagă Iașul de Nicosia, dar leagă și România de Cipru și de spațiul elen. Ieromonahul Kyprianos (1756-1821), călugăr al Mânăstirii Mahairas, sosește în 1783 în capitala Moldovei, unde a trăit 18 ani. Aici s-a bucurat de prețuirea domnului Moldovei, Mihail Suțu – devine preot paroh al bisericii domnești, desăvârșindu-și studiile la Academia Domnească. Revenit în Cipru, este ales arhiepiscop (1810-1821) și fondează la Nicosia Școala Greacă, după modelul celei ieșene. A sprijinit lupta grecilor pentru independență și a plătit cu viața, fiind spânzurat la 9 iulie 1821. Sfârșitul său tragic a constituit o sursă de inspirație atât pentru literatura cultă, cât pentru cea populară, cea mai cunoscută operă literară fiind poemul dramatic  9  Iulie 1821 la Nicosia compus de Vasilis Mihailidis.

Evenimentul de la Iași are loc din inițiativa Ambasadei Republicii Cipru la București, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Bilaterale România-Cipru, al Ministerului cipriot al Educației și Culturii, al Arhiepiscopiei Ciprului, Mânăstirii Maheras din Cipru și, firește, și al Primăriei Iașului, al consulului onorific al României la Limasol, dl. Marios Klitou și al Consulului onorific al Ciprului în România (regiunea Moldova), dl. Mamas Koutsoyannis. La ceremonie vor fi prezenți ambasadorul Ciprului, ES Dimitris Hatziargyrou, membri ai Ambasadei Ciprului, ai Ambasadei Republicii Elene, înalte fețe bisericești –  Înalt Preasfințitul  Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, PS Porphyrios (Mahairotis) de Neapolis, reprezentant al Arhiepiscopiei Ciprului, primarul municipiului Iași, oameni de cultură, membri ai Comunității Elene din Iași, investitori ciprioți în România.

Bustul, operă a sculptorului Ion Ladea, este amplasat în Piața Prieteniei Româno-Elene. Pe soclu vor fi gravate versurile lui  Vasilis Mihailidis:

           „Elenii, neam vechi de când pământul se rotește,

nimeni n-a îndrăznit vreodată a-i zdrobi,

nimeni, căci Tatăl cel ceresc din’ nalt îi ocrotește.

Neamul elen pieri-va când lumea va pieri!”

Cu acest prilej, în colecția „Biblioteca de Literatură Cipriotă” a Editurii Meronia a apărut o nouă ediție bilingvă de lirică cipriotă.

Vasilis Mihailidis – Antologie poetică, Editura Meronia, colecția „Biblioteca de Literatură Cipriotă”, ediție bilingvă. Cuvânt-înainte: Mihalis Pieris. Traducere: Elena Lazăr și Jana Balacciu Matei. Tabel cronologic:  Elena Lazăr

Vasilis Mihailidis (1849-1918), poetul național cipriot, supranumit și „Mistral al Ciprului”, care ocupă în istoria literaturii cipriote locul pe care Mihai Eminescu îl ocupă în literatura română și Dionysios Solomos, Andreas Kalvos și Kostis Palamas în cea greacă, este prima dată prezentat în afara granițelor cu o amplă selecție care ilustrează evoluția liricii sale de la primele încercări la capodoperele care i-au înscris numele în Panteonul  literar neoelen.

În prefața sa, intitulată „Nedreptate” istorică și tragedie antică. Reflecții despre poezia lui Vasilis Mihailidis, profesorul Mihalis Pieris de la Universitatea din Nicosia fixează locul lui Mihailidis  între „cei mai importanți poeți greci de la  sfârșitul  secolului 19 și începutul veacului următor”. „Cea mai valoroasă parte a creației lui (cea în dialect cipriot)” – continuă prefațatorul –  „este rodul unui dialog creator cu tragicii antici, imnografia bizantină, cântecul popular acritic și medieval, poemele cipriote ale Renașterii, poezia cretană la apogeu (îndeosebi  romanul în versuri Erotocritul și tragedia Erofili), Rigas Velestinlis, Dionysios Solomos și Aristotelis Valaoritis”.

Eroul poemului 9 Iulie 1821 în Nicosia (Cipru) sau Cântecul lui Kyprianos – „o operă cu ambiții de dramă atent structurată pe baza concepțiilor neoclasice despre tragedia greacă antică” (M. Pieris) – este nimeni altul decât ieromonahul Kyprianos (1756-1821), cu studii la Academia Domnească din Iași, preot paroh al bisericii domnești din capitala Moldovei, unde a trăit 18 ani, ales la întoarcerea în patrie arhiepiscop. Sfârșitul eroic al  Arhiepiscopului  Kyprianos este sursă de inspirație generoasă pentru Vasilis Mihailidis în acest epos alcătuit din 560 de versuri decapentasilabice, devenit un adevărat manifest național și opera cea mai îndrăgită a literaturii cipriote. O „tragedie cipriotă” modernă, care a dobândit în conștiința ciprioților statutul cântecului popular.

Este prima dată când creații în dialect cipriot (un adevărat tezaur lingvistic, ce salvează cuvinte și expresii din diverse etape ale limbii grecești, mergând până la Homer) sunt transpuse în limba română. Traducerea din opera unui poet de la hotarul dintre veacurile XIX și XX, care recurge la toată gama de  ritmuri și rime agreate de cititorii epocii lui, a constituit o adevărată provocare pentru semnatarele ei.

Un amplu tabel cronologic care fixează reperele principale ale vieții și operei lui Mihailidis, ca și corpusul de referințe aparținând unor reputați critici și istorici literari   ciprioți, greci și străini, înlesnesc inițierea cititorului român în opera bardului din Limasol, care a reușit să exploateze ca nimeni altul  virtuțile dialectului cipriot.