“Noua economie este si o chestiune de abilitati care se fixeaza la nivelul generatiilor. Ma uit la baietii mei, care au doua calculatoare, legate in retea, si cateodata nici nu mai pot sa-i urmaresc.”
E confesiunea premierului Adrian Nastase, la conferinta de ieri “Noua Economie – O sansa pentru Romania”, organizata de Oracle si Arthur Andersen.
“Am putea sa facem o politica economica extraordinara, daca n-ar fi nevoie sa platim pensii si salarii”, le-a raspuns Adrian Nastase celor care au cerut usurarea poverii fiscale in domeniul IT. ai totusi, a adaugat el, exista o preocupare pentru modificari ale taxelor aplicate firmelor
din domeniu. Nastase nu a dat alte detalii, insa a mentionat ca Ministerul de Finante lucreaza in aceasta directie.
A existat intotdeauna mult entuziasm in privinta sprijinirii sectorului informatic, crede premierul, aâ¬oinsa acest guvern a trecut deja la fapte”. Intre ele au fost mentionate cele patru legi din domeniul e-business trimise Parlamentului, ca si un program in valoare de 12 milioane de dolari, destinat informatizarii Executivului.
Adrian Nastase a mentionat, dealtfel, intre functiile viitoare ale Internetului aceea de a permite “accesul direct al autoritatilor la realitate”.
Realitatea, recunoaste si premierul, este insa aceea ca intre noi si societatea informationala de maine ( in cazul altora, chiar de astazi) se afla mai multe bariere. Unele tin de posibilitatile noastre financiare – in fond, Internetul iti permite astazi sa faci bani ( sau economii ) numai daca esti capabil mai intai de cheltuieli semnificative.
Alte piedici tin de timpul scurt care a trecut de la “radacinile noastre”, cum le numeste premierul, de mostenirea unei societati inchise, in care valoarea informatiei era putin inteleasa. ai totusi, noua economie este o promisiune si pentru o tara obisnuita sa-si masoare cresterile de productie in tone de otel.
“Cat cantareste Noua Economie ?”, se intreaba Richard Boulton, managing partner la Arthur Andersen, unul dintre vorbitorii la conferinta.
“Mult mai putin decat credeti”, ii raspunde Alan Greenspan, pe care Boulton il citeaza intr-una dintre cartile sale. “In termeni reali, PIB-ul Statelor Unite e de cinci ori mai mare decat in urma cu 50 de ani.
Insa greutatea fizica a acestui produs, practic greutatea tuturor obiectelor create astazi intr-un an, e numai cu putin mai mare decat cea din urma cu o jumatate de secol.”
Aceasta deoarece industria “veche” producea mai ales bunuri tangibile, in vreme ce astazi, o parte semnificativa a productiei o constituie valorile intangibile, intre care un loc important il au conceptele si ideile, vandute si cumparate in medii virtuale.
Pe de alta parte, Boulton e de parere ca Noua Economie e mai mult decat vartejul actiunilor la bursa. El crede ca noua economie aduce de fapt un nou model de creare a valorii.
Daca exista un dusman de moarte al ineficientei, acela este calculatorul
Este la moda sa vorbesti despre e-business, e-commerce sau despre noua economie. Aceste concepte raman insa pentru foarte multi neclare, atat la nivelul minim la definitiei, cat mai ales in ceea ce priveste avantajele substantiale pe care le pot aduce companiilor si consumatorilor individuali.
Conferinta “Noua Economie – O sansa pentru Romania” organizata ieri in colaborare de Oracle Romania si Arthur Andersen la Grand Hotel Mariott din Bucuresti, a fost de aceea mai mult decat binevenita.
Caseta de citat:
Compania Oracle si-a propus la inceputul anului fiscal 2000 sa demonstreze eficienta solutii de e-business pe care le propune companiilor prin transferul tuturor activitatilor sale pe Internet. Vom face astfel economii de un miliard de dolari pe an, ceea ce va determina o crestere a veniturilor operationale de 10%, spuneau oficialii companiei.
In cel de-al patrulea trimestru al anului fiscal aceste venituri au crescut de fapt cu 14%, iar reducerile de costuri au depasit miliardul de dolari. Ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat: conceptul de e-business este similar astazi cu succesul in afaceri.
Prin e-business nu trebuie sa se inteleaga numai comert electronic, sublinia unul dintre participanti. Conceptul de e-business isi regaseste radacinile chiar in originile Internetului.
Construit in urma cu 30 de ani, sistemul se numea pe atunci ARPAnet si era utilizat de catre armata americana pentru realizarea unei comunicari mai eficiente intre calculatoarele din diferite departamente. Ulterior, sistemul a devenit popular in mediile universitare din SUA.
Primul e-mail a fost transmis in 1972 devenind astfel cea mai utilizata aplicatie a ARPAnet. Chiar si regina Elisabeta a Marii Britanii a trimis primul sau mesaj prin e-mail in 1976.
Internetul, in forma in care il stim astazi, a inceput sa se dezvolte pe la jumatatea anilor ’80 iar in 1990 ARPAnet a incetat sa mai existe.
Ulterior, Internetul a inceput sa fie utilizat in scopuri comerciale si astfel au aparut serviciile de comert electronic, cele care au marcat de fapt si debutul economiei bazate pe e-business.
In 1993, peste 100 de state erau conectate la Internet. In 1997 foarte multe companii din Vest au pornit in cucerirea celei mai noi si cuprinzatoare piete: cea virtuala.
Acum in toate mediile se vorbeste despre e-business si despre avantajele pe care le poate oferi prezenta pe web.
Desi considerata inca a fi oaia neagra a continentului, Europa Centrala si de Est a pasit puternic pe drumul catre noua economie si catre industria de e-business.
De la proliferarea magazinelor online si a portalurilor financiare la adoptarea legii semnaturii electronice (in unele state, printre care si Cehia), toate tarile din fostul bloc comunist isi dovedesc hotararea de a reduce pe cat posibil discrepantele digitale dintre ele si Occident.
Importanta conceptului de e-business si a noii economii nu trebuie perceputa doar prin prisma avantajelor care decurg din achizitiile online. Noua economie presupune nu numai e-commerce ci si e-business sau e-government.
In Marea Britanie si in Statele Unite populatia si firmele au acces la tot mai multe servicii ale administratiilor centrale sau locale, fie ele de natura fiscala (plati de impozite online), fie de natura informationala, educationala sau comerciala.
Dintre britanici, spre exemplu, pondere de 46% considera ca e-government-ul va contribui la reducerea timpului petrecut cu achitarea datoriilor fata de stat sau cautarea de informatii despre diverse servicii oficiale.
Mai mult, schimbarea de mentalitate a managerilor si implementarea solutiilor de e-business in cadrul companiilor va duce inevitabil la reducerea puternica a costurilor acestor societati.
De ce? Pentru ca e-business-ul presupune implicarea Internetului in aproape fiecare activitate si departament al unei companii, de la resurse umane la furnizori.
In noua economie, lantul logistic se schimba, numarul furnizorilor si oferta acestora se diversifica multumita platformelor de comert electronic (asa-numite si burse virtuale), relatiile cu clientii pot fi gestionate mult mai eficient. Toate aceste modificari conduc la reducerea masiva a costurilor totale.
Ca martor sta insasi corporatia Oracle care, prin trecerea activitatilor sale pe Internet a reusit sa faca economii de mai mult de un miliard de dolari intr-un singur an.
ai chiar cativa dintre clientii filialei sale din Romania. Solutii de e-business destinate administrarii si gestionarii, prin intermediul Internetului, a departamentelor financiar-contabil, resurse umane, productie, furnizori etc au fost implementate anul trecut la Mobil Rom, Combinatul National al Lignitului Oltenia, Rompetrol, Aquaserv Tg. Mures, Electrica Slobozia.
“Elementul esential in trecerea la noua economie este pana la urma schimbarea mentalitatilor”, este de parere si atefan Cojanu, directorul general al companiei Oracle Romania.
Exemplele sunt numeroase iar unul dintre cele mai pitoresti ca evolutie este cel al producatorului de motociclete Ducati. Firma a hotarat pe la sfarsitul anului 1999 sa lanseze o comunitate online care sa se adreseze celor pasionati de “motoare”.
Cu toate ca site-ul a fost lansat chiar cu 45 de minute inainte de trecerea in 2000, succesul sau a fost rasunator. In primele doua ore s-au vandut 200 de modele iar in zece zile firma a primit comenzi pentru productia pe doi ani.
Pentru a deveni insa cu adevarat o societate orientata catre e-business nu este de ajuns un magazin on-line sau o pagina web.
Trecerea la e-business presupune integrarea si concentrarea intregii activitati a unei firme, de la magazinul virtual, la centrul de primire a comenzilor, depozite si furnizori, astfel incat produsele oferite clientilor sa fie mai ieftine iar serviciile de livrare sa se efectueze intr-un timp mult mai scurt.
E-business inseamna imbunatatirea activitatii la nivel intern si extern astfel incat atat clientii cat si salariatii sa aiba posibilitatea sa obtina ultimele informatii despre companie online.
Furnizorului i se va oferi posibilitatea de a contacta compania cumparatoare tot prin intermediul Internetului, in timp ce fiecare salariat va putea sa-si deconteze cheltuielile efectuate in cursul unei delegatii fara a mai parcurge labirintul de aprobari contabilicesti.
“Trecerea la noua economie se va realiza si in Romania cu pasi rapizi si precisi”, ne asigura Dan Nica, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Tranzitul va implica in primul rand schimbari la nivel de conceptii si de management al companiilor.
Directorii tuturor firmelor romanesti trebuie sa inteleaga ca reducerea costurile se poate face bine prin e-business si ca “daca exista un dusman de moarte al ineficientei acela este calculatorul”, a concluzionat ministrul Nica.