Locuitorii unor orașe din Transilvania unde nu mai există sistem centralizat de termoficare se așteaptă la dublarea valorii facturii pentru gazul folosit pentru a-și încălzi locuințele, în luna ianuarie, însă există și cazuri în care proprietarii de case au optat pentru soluții alternative.
La Alba Iulia, oraș în care de un an nu mai există niciun apartament racordat la rețeaua centralizată de încălzire, locuitorii se așteaptă să primească facturi cel puțin duble la gaz în luna martie, când se face regularizarea consumului, transmite corespondentul Mediafax.
Maria Costea este o pensionară din Alba Iulia care locuiește într-un apartament cu două camere, în suprafață de aproape 50 de metri pătrați. Femeia spune că se așteaptă ca mărirea consumului la încălzire din perioada geroasă să o resimtă în luna martie, când are loc regularizarea consumului.
“În ultima perioadă centrala merge aproape non-stop noaptea. Mă aștept în martie să am factura la gaz de 600-700 de lei. Anul trecut, la regularizarea din luna martie am plătit 350 de lei, iar în ianuarie și februarie 200-250 de lei. Dar am avut o iarnă blândă, acum nici nu vreau să mă gândesc”, a spus Maria Costea.
În aceeași scară de bloc, Mihaela Plosca, proprietara unui apartament de trei camere, estimează că iarna acestui an o va costa cu aproape 1.000 de lei mai mult decât cea precedentă.
“Sincer, în ultimele luni am plătit în plus câte 100 de lei la gaz, iar acum am o rezervă pentru luna martie, în care va fi regularizarea consumului. Cred că per total consumul în ianuarie, februarie și martie va fi dublu comparativ cu anul trecut”, a spus Mihaela Plosca.
Marius Berea locuiește într-o vilă în suprafață de aproximativ 190 de metri pătrați, într-un cartier rezidențial din Alba Iulia. El spune că de când s-a mutat la casă, în urmă cu aproape zece ani, aceasta este cea mai geroasă iarnă.
“Dacă în anii trecuți cumpăram lemne de aproximativ 2.000-2.500 de lei și îmi rămâneau, în această iarnă am cumpărat lemne de 3.000 de lei și aproape că le-am terminat. Săptămâna viitoare voi cumpăra încă o mașină de lemne. Cred că va trebui să încălzim locuința până la mijlocul lunii martie sau poate până în aprilie”, a spus Marius Berea.
Mircea Anghel, vecinul lui Marius Berea, a ales o metodă mai modernă de încălzire, respectiv o centrală care funcționează cu peleți.
“Este prima iarnă în care folosesc centrala. Am cumpărat peleți de aproximativ 1.000 de euro și cred că îmi vor ajunge până la sfârșitul perioadei reci”, a spus Mircea Anghel.
La Alba Iulia nu mai există sistem centralizat de încălzire de anul trecut, când ultimele câteva zeci de apartamente dintr-un bloc din centrul municipiului au fost debranșate.
Societatea Dalkia din Alba Iulia era singurul furnizor de agent termic care își mai desfășura activitatea în județul Alba. În anul 1990, societatea avea aproximativ 18.000 de abonați în Alba Iulia, însă anual a pierdut din clienți, care au ales să se debranșeze pentru a-și monta centrale de apartament. Cele mai multe debranșări au fost înregistrate în perioada 2001-2002, când peste 5.000 de familii au renunțat la sistemul centralizat de încălzire.
La Bistrița, locuitorii – care nu mai sunt abonați la sistemul centralizat de încălzire- au plătit în noiembrie și decembrie aceleași sume, însă estimează că facturile vor crește după ce vor fi citite contoarele și se va face regularizarea.
Administratorul unui bloc ANL, Aurelia Bodiu, a declarat că în luna ianuarie chiriașii ANL din blocurile pe care le administrează au plătit 250 de lei la încălzire pentru apartamente cu două camere și 150-170 de lei pentru garsoniere.
“E foarte greu să fac o estimare cât va veni factura în februarie fiindcă trei luni merge pe estimare și abia în a patra fac citirile și regularizează consumul. De exemplu, eu, acasă la mine, care locuiesc într-un bloc vechi, din BCA, trei luni am avut o factură identică la gaz. Atât în noiembrie, cât și în decembrie 2011, cât și ianuarie 2012. Au venit acum și vor face citirile și sigur îmi vine o factură mai mare luna aceasta. Ce-i drept, am lăsat și centrala mai mult. Cred că voi avea un consum mai mare cu circa o sută de metri cubi. În ianuarie am plătit 190 de lei, iar acum probabil că voi plăti spre 400 de lei numai la gaz”, a declarat Aurelia Bodiu.
În prezent, bistrițenii se încălzesc cu centrale termice proprii pe gaz, singurele care au centrale de scară fiind blocurile ANL și instituțiile.
Firma de termoficare a orașului Bistrița, SC Proditerm SA, a intrat în faliment la începutul anului 2007 din cauza datoriilor către furnizorii de utilități. Ulterior, Primăria Bistrița a continuat să întrețină furnizarea în sistem centralizat a energiei termice, înființând Direcția de Termoficare Locală, însă un an mai târziu a renunțat să mai presteze acest serviciu considerat nerentabil fiindcă atrăgea lunar datorii de peste 200.000 de lei.
Punctele termice dezafectate au fost ținta hoților de fier vechi fiindcă nu au mai fost păzite, iar multe sunt într-o avansată stare de degradare.
La Sibiu, unde nu mai sunt apartamente branșate la sistemul centralizat, facturile pentru încălzire au crescut cu câteva zeci de lei în luna decembrie, față de noiembrie, însă oamenii se așteaptă ca din cauza gerului din ianuarie facturile să li se dubleze.
În municipiul Sibiu aproape toate locuințele s-au debranșat de la sistemul centralizat de încălzire încă în perioada anului 2000, având acum centrale de apartament.
Facturile pe care le-au plătit sibienii pentru lunile noiembrie și decembrie au diferit de la caz la caz, în funcție de suprafața apartamentului și consumul înregistrat. Astfel, pentru un apartament de 50 de metri pătrați într-un bloc vechi din oraș, o familie a plătit, pentru luna noiembrie, 140 de lei, iar pentru decembrie 165 de lei. Pentru aceeași suprafață, o familie care locuiește într-un apartament la casă a plătit 220 de lei, respectiv 260 de lei.
Pentru un apartament de 110 metri pătrați într-un bloc nou din oraș o familie a plătit aproximativ o sută de lei pentru lunile noiembrie și decembrie, dar la regularizare a primit o factură de peste 400 de lei. Pentru un apartament la casă, în suprafață de o sută de metri pătrați, o familie a plătit 250 de lei pentru noiembrie și 386 de lei pentru decembrie, în condițiile în care locatarii susțin că au făcut economii oprind centrala.
O categorie aparte în municipiul Sibiu sunt aproximativ 1.100 de familii, dintre care peste 200 ocupă locuințe sociale, care sunt încă branșate la centrale de cartier. Agentul termic le este furnizat acestor familii de două societăți aflate în subordinea Consiliului Local: SC Energie Termică, cu 245 de abonați și Energosib, cu 912 abonați.
În iarna 2010- 2011, la prima societate prețul de producție a gigacaloriei era de 286,42 lei și s-a menținut și în acest an, iar la Energosib era de 338,59 lei pentru o gigacalorie. Prețul de producție a gigacaloriei la Energosib în această iarnă a mai crescut, fiind, potrivit oficialilor Primăriei Sibiu, de 346,15 lei.
În toamna anului 2011, Consiliul Local Sibiu a adoptat o hotărâre în care a stabilit că prețul pe care-l va plăti populația pentru o gigacalorie va fi de 265,34 de lei, diferența urmând să fie suportată din bugetul local.
“Odată ce Guvernul a eliminat subvenția la încălzire pe care o acorda până în această iarnă, Consiliul Local a decis să suporte din bugetul local diferența între prețul pe care-l plătește populația și prețul de producție, deoarece diferența este destul de mare”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.
Potrivit acesteia, niciuna dintre fostele centrale de cartier din perioada comunistă nu se mai află în proproprietatea Primăriei.
Președintele Asociației de Pensionari “Solidaritatea” din Sibiu, Gheorghe Georgescu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că toți pensionarii discută doar despre cât au de plătit pentru gaz.
“Toată lumea se plânge că abia face față cheltuielilor, că pensiile sunt mici, că nu au bani de medicamente, dar întreținerea trebuie plătită. Cei mai mulți pensionari opresc centrala de mai multe ori pe timpul zilei sau noaptea și mai bine se îmbracă mai gros. Altfel nu au cum face economie”, a spus Gheorghe Georgescu.
Acesta a afirmat că locuiește într-un apartament de 70 de metri pătrați, la casă, pentru încălzirea căruia a plătit pe lunile noiembrie și decembrie în jur de 200 – 300 de lei.
“În ianuarie mi-a venit factura cu regularizarea și suma de plată este de 1.000 de lei. La cât de frig a fost în ianuarie a trebuit să facem mai mult foc. Mă aștept la o factură la fel de mare și pentru luna ianuarie. Om vedea cum reușim să plătim. E vai de capul nostru. Noi pensionarii suntem cei mai necăjiți și supărați în legătură cu aceste facturi de întreținere și cu costul mare al gazului”, a spus Gheorghe Georgescu.
Din cauza gerului din luna ianuarie, când temperaturile au scăzut noaptea frecvent sub minus 20 de grade Celsius, iar ziua nu au depășit minus 10 grade, sibienii estimează că vor plăti mult mai mult pentru gaz.
“Pe luna noiembrie am avut de achitat o factură de 180 de lei, iar în ianuarie am plătit, pentru consumul de gaz din decembrie, 352 de lei. Aștept ultima factură, pentru consumul din ianuarie, probabil undeva în jurul sumei de 500 de lei”, a declarat Anca Roman, proprietara unui apartament de două sute de metri pătrați din municipiul Sibiu.
Ea are o fetiță de șase ani și spune că nu-și permite să oprească centrala pentru a face economie.
În municipiul Sibiu, în anul 1989 erau 22 de centrale de cartier și șase puncte termice.
La începutul anilor 2000, populația s-a debranșat masiv, înregistrându-se situații în care, în același an, au cerut debranșarea 80 la sută dintre abonații unei centrale de cartier. În anul 2004, datoriile celor care au rămas branșați la sistemul centralizat se ridicau la peste 10 miliarde de lei vechi.
Punctele termice și centralele de cartier au fost vândute, în perioada 2004 – 2008, în locul lor apărând blocuri, parcări, supermarketuri sau sedii de firme.
Nici în municipiul Sfântu Gheorghe sistemul centralizat de furnizare a energiei termice nu mai funcționează din 2005, astfel că pe durata iernii facturile la gaz sunt cele care îi pun la mari cheltuieli pe locuitori, care se așteaptă să plătească mai mult cu cel puțin 40 la sută față de noiembrie, mai ales că s-au înregistrat și temperaturi de minus 32 de grade Celsius.
Oamenii spun că pentru luna decembrie au avut facturi la gaz cu peste 30 la sută mai mari față de cele pentru luna noiembrie, iar acum estimează cheltuieli mult mai mari, având în vedere temperaturile extrem de scăzute din ultima perioadă.
Spre exemplu, pentru un apartament cu două camere într-un bloc neizolat termic factura la gaz aproape s-a dublat pentru luna decembrie față de noiembrie, ajungând la aproximativ 300 de lei. Pentru un apartament cu trei camere într-un bloc termoizolat, factura a fost în jur de 120 de lei pentru luna noiembrie, iar pentru decembrie a ajuns la peste 300 de lei. Pentru un apartament cu patru camere, o familie a plătit peste 400 de lei pentru luna decembrie, în condițiile în care face economie, fiind vorba despre pensionari.
“Pentru a stimula cetățenii să își reabiliteze termic locuințele, conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe acordă facilități la plata impozitelor către bugetul local. Astfel, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, cei care vor investi în reabilitarea termică a locuințelor vor putea beneficia timp de șapte ani de o scutire de sută la sută la plata impozitelor pe clădiri. Această facilitate se acordă atât celor care locuiesc la case, cât și în blocuri, însă aceștia din urmă nu vor putea face lucrările în mod individual, ci vor trebui să le realizeze integral, pe toată fațada, împreună cu ceilalți locatari.
Și la Zalău majoritatea populației s-a debranșat de la sistemul centralizat de încălzire în perioada 1998-2000, locuințele fiind încălzite cu centrale pe gaz și pe lemne. De asemenea, peste 600 de apartamente de bloc sunt racordate la RFV Distriterm, investitor din Ungaria care a intrat pe piața locală în 2010.
Facturile pe care le-au plătit locuitorii din Zalău pentru lunile noiembrie și decembrie au diferit, în funcție de suprafața apartamentului și de consumul înregistrat. Astfel, pentru un apartament de 65 de metri pătrați, o familie din Zalău a achitat, în noiembrie, 240 de lei, în timp ce în decembrie a plătit 280 de lei. “În noiembrie am plătit 240 de lei, iar în decembrie 280 de lei. Am calculat că ne va veni, cu regularizarea, peste 400 de lei pe factura din ianuarie, pentru că centrala a mers aproape continuu. A fost foarte frig și nu s-a putut sta în casă fără ca locuința să fie încălzită. Oricum, mai bine dăm banii pe întreținere, decât pe tratamente și pe la medici”, a declarat corespodentului MEDIAFAX proprietara apartamentului, Alexandra Mureșan.
O altă familie, cea a Gherghinei Florea, a achitat pentru un apartament în suprafață de 54 de metri pătrați facturi la întreținere de 150 de lei în noiembrie și 190 de lei în decembrie.
“Am bunica bolnavă, stă la mine în perioada iernii și nu pot lăsa locuința neîncălzită. Pentru cele două camere și pentru bucătărie am achitat 150 de lei și 190 de lei, în noiembrie și decembrie, și mă aștept să vină și mai mult în ianuarie. Chiar dublu. A fost mult mai frig și mă aștept la o factură de două ori mai mare pe ianuarie”, a declarat Gherghina Florea.
Proprietarul unui apartament de 100 de metri pătrați a achitat în noiembrie și decembrie facturi la întreținere de circa 80 de lei, dar se așteaptă ca la regularizare să primească o factură de circa 350-400 de lei.
Proprietarul unei case în suprafață de 210 metri pătrați din Zalău, Aurel Popan, a achitat o factură la întreținere de 360 de lei, pentru luna decembrie, și estimează că, pentru ianuarie, costul întreținerii va fi cu 30 la sută mai mare.
“Eu nu plătesc foarte mult pentru că am casa nou construită și materialele sunt de calitate. Am insistat foarte mult la izolație, am folosit cel mai scump polistiren, știind că îmi voi recupera investiția inițială la plata facturilor. Altfel, sunt convins că mi-ar fi venit de două, trei ori mai mult. În plus, am grijă ca pe timpul zilei, când nu suntem acasă, să opresc centrala”, a declarat Aurel Popan.
Pe lângă apartamentele și casele încălzite cu centrale pe gaz, în Zalău există aproximativ 600 de locuințe și 48 de instituții publice racordate la sistemul centralizat de termoficare al RVF Distriterm, companie din Ungaria intrată pe piața din Zalău în 2010.
Purtătorul de cuvânt al RFV Distriterm, Balogh Katalin, a declarat că prețul de facturare al gigacaloriei către populație este de 170 lei, diferența până la prețul de producție a gigacaloriei – 433,04 lei – fiind subvenționată de Consiliul Local Zalău. Aceste tarife au fost practicate de companie și în sezonul rece trecut, a precizat Balogh Katalin.
Președintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Zalău, Ioan Ivașcău, spune că facturile la întreținere sunt cel mai greu de achitat de către pensionari, iar cei care se împrumută recurg la această soluție în special pentru a putea achita facturile la căldură.
“Facturile la întreținere din această iarnă au fost mai mari ca iarna trecută, iar factura pentru ianuarie va fi cu siguranță mai mare decât cele care ne-au venit până acum, dat fiind consumul mai mare înregistrat odată cu instalarea gerului, începând din a doua jumătate a lunii ianuarie, și prețul gazelor. Știu că toți pensionarii care sunt înscriși la noi vin și iau împrumuturi din care achită mai întâi facturile la întreținere, care sunt presante. Următoarele pe lista priorităților sunt facturile la apă și cumpărarea medicamentelor”, a declarat președintele CARP Zalău, Ioan Ivașcău.