Guvernul rus se laudă în public că programul său de privatizări își urmează cursul, scotând în evidență nume cu rezonanță precum cel al băncii VTB, al producătorului de diamante Alrosa și al grupului de petrol și gaze naturale Rosneft, dar nimeni nu vorbește de naționalizări, cuvânt tabu la Moscova. Însă discursurile sunt înșelătoare, iar faptele par să dovedească exact contrariul, scrie La Tribune.
Guvernul rus anunță privatizarea parțială a companiilor de stat pentru a face să fie uitat că grupuri mari precum Rosneft controlează încă porțiuni mari din economie. Latura “liberală” a guvernului rus și-a făcut auzită vocea la sfârșitul unui sezon dominat de etatiști. Tot ei au amintit că Moscova respectă programul privatizărilor marilor companii de stat.Trei porturi stategice vor fi vândute anul acesta prin intermediul plasamentelor secundare. Ministerul Economiei estimează, chiar, că va încasa 26,5 miliarde de euro între 2011 și 2014 din privatizări. Anul acesta Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a vândut deja prin plasamente secundare 7,6% din capital, pentru care a primit patru miliarde de euro, operațiune considerată de piețe și analiști a fi un succes de netăgăduit. Punctul culminant al programului va fi anul 2013, când urmează a se derula jumătate din privatizările propuse, având în vedere valoarea acestora.
Dintre operațiunile mai răsunătoare se pot enumera vânzarea a 10% din Rosnano (Fondul pentru nanotehnologi), a 10-25% din VTB, una dintre cele mai mari bănci din Rusia, a 7-14% din monopolul producției de diamante Alrosa și a 5% din RJD, monopolul transporturilor pe calea ferată și, desigur, a 6% din Rosneft, devenit liderul mondial în privința producției de petrol și a rezervelor. Pentru această privatizare, vicepremierul rus Igor Chuvalov a pus o condiție esențială: cotația titlurilor, plasate la Londra și Moscova, să fie cel puțin egală cu cea avută la achiziția TNK-BP la sfârșitul lunii trecute. Oficialul prezintă această privatizare ca pe un semn că Kremlinul “își va reduce progresiv controlul asupra Rosneft”. Dar nimic nu dovedește că Moscova este pregătită să cedeze controlul companiei, deoarece guvernul va păstra mai mult de jumătate din producătorul de petrol. La fel stă situația și în cazul celorlalte privatizări.
Aceste nu vor fi decât parțiale, deoarece Kremlinul nu are încredere în investitorii privați, pe care însă îi ademenelte cu promisiuni și vorbe frumoase, și-și păzește hotărât controlul în privința deciziilor strategice precum cele legate de fluxurile financiare.
Luna trecută, Rosneft a încheiat un acord cu BP pentru preluarea participației de 50% deținută de producătorul britanic de petrol la compania TNK-BP pentru circa 26 de miliarde de dolari, în bani și acțiuni. Aceasta este cea mai mare achiziție a unei companii din Rusia.
Pentru analistul Serguei Guriev, “chiar dacă puterea neagă instaurarea capitalismului de stat și continuă să-și afirme angajamentul că va accelera privatizările și va crea un mediu propice pentru promovarea concurenței, achiziția grupului TNK-BP de către Rosneft dovedește exact contrariul. Tânăra economie de piață din Rusia și-a pierdut ultimul bastion mai important”.
Nu trebuie uitat că principalul artizan al capitalismului de stat din Rusia este chiar Igor Sechin, directorul executiv al Rosneft și aliat fidel al președintelui Vladimir Putin. Puterea Rosneft este demonstrată de asaltul facut de companie pe piața gazelor naturale. Sechin a semnat un contract de 80 miliarde dolari cu producătorul de electricitate Inter RAO (membru în consiliul căruia a fost anul trecut) pentru livrarea de combustibil timp de jumătate de secol. Contractul ia pâinea de la gură Novatek, la care francezii de la Total dețin 19%. Acțiunile grupului privat au scăzut cu 8% pe bursă imediat după anunțarea acordului. Sechin s-a angajat, în paralel, într-o luptă cu ministerele “liberale” ale guvernului condus de Medvedev pentru a consolida rolul statului în sectorul energiei electrice. Miza este autorizarea Rosneftegaz, un holding de stat care deține 75% din Rosneft și 10% din Gazprom, să participe la “privatizarea” parțială a producătorilor de electricitate. Doate dovezile arată că Sechin are întâietate în această dispută. “Liberalilor” nu le mai rămâne decât sarcina tot mai dificlă de a convinge că Rusia se îndreaptă spre liberalizare.