Economia SUA va avea anul viitor cea mai mare crestere din ultimii 20 de ani, datorita investitiilor si exporturilor. Conform unui sondaj realizat printre economisti, rata somajului se va diminua usor, in timp ce capacitatile de productie in exces vor fi absorbite.
Potrivit estimarilor a 28 de economisti chestionati de National Association of Business Economics (NABE), produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite va avansa cu 4,5% in anul 2004, si nu cu 3%, cum indicau previziunile anterioare. Acesta va fi cel mai mare ritm de crestere inregistrat in SUA din 1984, cand economia a crescut cu 7,4%, conform datelor furnizate de catre Departamentul american al comertului.
“Se intrevede o expansiune mai accentuata, suficienta pentru a se utiliza din nou resursele excedentare, atat resursele umane, cat si capacitatile de productie”, a declarat Duncan Meldrum, presedintele NABE.
Putini dintre economisti considera ca exista riscul aparitiei unor tendinte deflationiste sau inflationiste, indicele preturilor de consum avand o crestere moderata, estimata de 2,3% in acest an si 1,7% in 2004.
Cu toate acestea, specialistii cred ca accelerarea cresterii economice ar putea determina Rezervele Federale ca elimine o parte din masurile de politica monetara relaxata introduse in 2001 si 2002. Jumatate din respondenti se asteapta ca Fed-ul sa opereze prima majorare a ratei de dobanda de referinta in al doilea trimestru al anului viitor. Numai 14% din economisti sunt de parere ca anul 2004 se va incheia cu acelasi cost al imprumuturilor de refinantare (overnight).
Cele mai multe indicii arata ca relansarea se va baza pe un consum mai ridicat si pe un nivel mai bun al productivitatii, ceea ce inseamna ca mai multe bunuri si servicii vor fi produse cu aceeasi forta de munca utilizata. Productivitatea va creste cu 3,7% in 2004, in conditiile in care concurenta accentuata va determina companiile sa ceara angajatilor sa munceasca mai mult, si nu sa creeze noi locuri de munca.
In timp de rata de ocupare de pe piata fortei de munca a ramas in urma cresterii PIB, sondajul realizat de NABE indica un avans al numarului de locuri de munca de 2,0% in 2004. In aceste conditii, rata somajului se va diminua de la 6%, cat este in prezent, pana la 5,8%.
In 2004, cheltuielile pentru investitii vor creste cu 10%, iar exporturile se vor inscrie in acelasi trend, avansand cu 7,5%. Acesti doi factori vor sustine procesul de relansare economica bazata pe consum. Consumatorii, la randul lor, isi vor mentine rolul in expansiunea economica, cheltuielile crescand cu 3,7% in 2004, pentru 2003 fiind prognozata o crestere de 3,1%.
Economistii sustin ca majorarea treptata a ratelor de dobanda pentru creditele ipotecare, de la minimele atinse in luna iunie, vor avea un impact redus asupra vanzarilor de locuinte de anul viitor. 65% din respondenti considera ca se va inregistra un declin usor al acestui sector (intre 5 si 15%). Majoritatea covarsitoare a particiantilor la sondajul NABE se asteapta ca acest sezon al cumparaturilor sa aiba performante mai bune decat cele de anul trecut. 46% dintre economisti spun ca vanzarile vor creste intre 3 si 5%, 43% avansand chiar cifre mai mari de 5%.
Sondajul NABE estimeaza si o inrautatire a situatiei balantei comerciale, consecinta a politicii expansioniste promovate de administratia Bush. Deficitul comercial va atinge in 2004 un nivel de 545 miliarde de dolari.
Economia UE, la jumatate
Cresterea economiei statelor din Uniunea Europeana va fi mai redusa in 2004 decat cea din SUA, conform datelor ce vor fi furnizate in aceasta saptamana de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Raportul semestrial al OCDE apare astazi, insa unele detalii au ajuns deja la publicatia italiana Repubblica. OCDE a revizuit in sens negativ previziunile pe 2004 privind cresterea economica a Uniunii Europene, de la 2,4% la 1,9%. Economia americana va avansa cu 4,2%, potrivit OECD.
Ultimele informatii despre economia europeana au fost relativ optimiste, PIB-ul inregistrand o crestere de 0,4% in al treilea trimestru fata de al doilea, potrivit estimarilor Eurostat. Se pare ca regiunea a trecut de cele mai grave probleme economice, insa sustenabilitatea relansarii economiei ramane discutabila.
Franta si Germania sunt iertate deocamdata
Germania si Franta au castigat timp pentru a mai reduce deficitele bugetare, in ciuda obiectiilor formulate de Olanda, Spania, Finlanda si Austria. Acestea sustin ca incalcarea repetata a Pactului de Stabilitate si Dezvoltare ameninta credibilitatea monedei euro, prin subminarea reglementarilor fiscale ale UE. Pentru a proteja o redresare economica incipienta, ambele state vor fi obligate sa reduca deficitele intr-o masura mai mica decat a recomandat Comisia Europeana, in baza unui acord la care s-a ajuns dupa aproape 10 ore de discutii. Franta a primit permisiunea de a diminua deficitul bugetar pe 2004 cu un miliard de euro, fata de reducerea de 6 miliarde ceruta de Comisia Europeana. In aceeasi situatie se gaseste si Germania, care va face economii de 13 miliarde, in timp ce Comisia a cerut diminuarea cheltuielilor cu 17 miliarde de euro. Comisia Europeana a refuzat sa accepte infrangerea. Pedro Solbes, comisarul pentru economie si probleme monetare, a declarat ca decizia politica nu are baza legala si ca Pactul de Stabilitate si Dezvoltare nu este suspendat. Pactul, prin care se doreste evitarea unor deficite bugetare mai mari de 3% din PIB in statele zonei euro, a fost elaborat inainte de lansarea euro din anul 1999. El este menit sa limiteze imprumuturile guvernamentale si sa protejeze credibilitatea monedei unice.
anca.stoicescu@zf.ro