Multi dintre tinerii specialisti prefera sa mearga afara pentru a-si pune la punct viata si cariera. Dupa ce a trait afara, Monica Maurer (27 de ani) a preferat sa se intoarca in tara si sa se apuce de afaceri in IT.
In urma cu un an a devenit unul dintre fondatorii si managerii companiei Advantage Software Factory (ASF), intr-un comitet executiv din care mai fac parte Michael Mogosanu (fost angajat la Oracle, care a lasat Londra pentru Bucuresti) si americanul Robert Luke, directorul general al Fondului Roman Post-Privatizare.
ASF este un concept investitional care reuneste un incubator de tehnologie (NEST) si o entitate de productie care dezvolta aplicatii si servicii software, destinate cu predilectie pietelor externe.
Maurer spune ca ASF a incercat sa aduca in Romania o metodologie “foarte straina” pentru uzul companiilor de soft, axata pe un ansamblu de proceduri menite sa eficientizeze proiectele din acest domeniu. Oamenii care lucreaza la ASF isi insusesc aceste proceduri printr-un training intensiv, timp de trei luni.
Managerul de la ASF a facut multe pana la 27 de ani: a lucrat in Statele Unite ca programator, antreprenor, pentru companii de biotehnologii si ca analist pe Wall Street.
Prima companie si-a infiintat-o in perioada masterului, iar primul proiect semnificativ la care a participat a fost la 22 de ani, tot in State, cu Johnson&Johnson. Se considera o persoana dinamica, careia nu-i plac restrictiile, dar careia ii place sa isi creeze proiectele, oportunitatile si sa fie “ca un pitbull” care le transforma in realitate.
Companie tanara, pretentii mari
Dupa infiintare, ASF s-a implicat intr-un proiect “cu larga expunere” – Hanovra 2000 – si, la sase luni de la inceperea activitatii, a reusit sa atraga primii investitori strategici, “care au crezut in metodele ASF si au inteles realitatile pietei de IT din Romania”.
In noiembrie anul trecut, s-a produs prima majorare de capital in firma, ceea ce a insemnat relansarea sa cu “alta forta si strategie” si, spune Maurer, situatia din primele luni ale acestui an arata o companie “destul de bine pozitionata, care merge conform planului” si care spera sa aibe proiecte mai “impresionante” in Romania.
Deocamdata insa, activitatea ASF este concentrata in exterior: “Am finalizat un proiect destul de simpatic pentru o companie din lumea advertisingului din Olanda. A avut asa un succes, incat mi se cere over and over again, in diferite modalitati. Ne pregatim sa intram pe pietele din Danemarca si Anglia”.
Nu lipsit de importanta este faptul ca din luna ianuarie a acestui an firma are un nou sediu, cu comunicatiile, infrastructura si hardware-ul de rigoare.
Momentele dificile din aceasta companie “foarte tanara” sunt “frecusurile intre oameni”. Maurer spune ca dezvoltarea firmei, in ritm destul de rapid, face ca legaturile cu salariatii sai sa nu mai fie atat de stranse. Este insa o problema pe care o va rezolva noul director de resurse umane.
Cei 25 de oameni de la ASF au profile diferite: sunt junior programmers sau developers – absolventi de facultati tehnice cu doi ani de experienta in domeniu, apoi senior developers – cu cinci ani de experienta – si project managers, “foarte tehnici” si cu toate cunostintele necesare pentru a conduce proiectele in anumite tehnologii.
Dupa Maurer, “oamenii de la ASF trebuie sa fie pe cat de agresivi, pe atat de comunicativi cu clientii, dupa principiul “.
Softul, mai mult decat o discheta
Desi este o companie destul de noua, Maurer spune ca pe piata “Siveco si… atat” ii face concurenta. Managerul de la ASF crede ca pe piata extrem de dinamica in care actioneaza compania sa, locul companiilor se schimba rapid: “Multe firme apar si dispar. Este ceva pozitiv, inseamna ca exista activitate”.
De asemenea, apreciaza ea, in cultura clientilor se observa ca IT este din ce in ce mai respectat: “Deja nu se mai vorbeste de soft ca despre ceva primit pe discheta, pe care o instalezi, ci este ceva care poate sau nu poate sa te ajute.
Deja softul este un al oricarei companii. Fara M.I.S. (management information system), o companie care trece de la nivelul mic catre cel mediu si mare pur si simplu nu exista. Isi face bussines-ul ca in epoca de piatra”.
Monica Maurer spune ca, de vreme ce oamenii au inceput “sa priceapa, inteleaga si vada” aceasta necesitate, serviciile ASF vor fi apreciate in consecinta si atunci compania isi va putea permite sa fie mai implicata pe piata romaneasca.
Maurer crede ca tendinta de dezvoltare a pietei se va mentine: “Oricat de bine sau de prost ar merge economia, orice fel de lucruri politice s-ar intampla, pentru ca exista o dependenta ombilicala a economiei de politic (guvernul este foarte activ si prezent peste tot), piata are o singura directie – in sus”.
Business card-ul elimina prejudecatile
Cat despre suparari, nu sunt in principal cele clasice (legislatie, lipsa banilor). Monica Maurer spune ca o supara prejudecatile, faptul ca uneori nu este luata in serios.
Totusi, depsaste rapid asemenea momente: “Am un stil mai forte de a intra intr-o discutie si cand imi pun bussinesul card-ul pe masa nu am probleme sa nu fiu luata in serios”.
Ea spune ca cea mai mare concentrare de prejudecati nu este in lumea mare a afacerilor, ci la nivelul mic spre mediu: “Incercam cu clientii sau potentialii clienti sa avem acea unda de comunicare. Uneori nu se intampla. Ma frustreaza, dar nu stau sa imi bat capul prea mult. Prefer sa am de a face cu companii, clienti, parteneri mai apropiati gandirii noastre, decat sa stam sa-i convertim pe ceilalti”.
Monica Maurer a stat trei ani la New York. Ca analist pe Wall Street, timp de un an, spune ca nu ii placea ritmul de viata, dar ii placea mediul: “Aveai de-a face numai cu firme de pe Nasdaq, trebuia sa ii evaluezi, toti CEO incercau sa aiba o intalnire cu tine. Era un fel de “.
A ales varianta Wall Street pentru experienta: “sa vad cum este, sa stiu ce inseamna, sa primesc cunostintele pe care mult mai usor le-as fi luat de la MBA, stand intr-o clasa”.
Ea spune ca a fost o experienta “grozava”, mai ales ca actiona in domeniul preferat – biotehnologiile: “Migrarea de la biotehnologii la software s-a facut treptat. M-am axat intai pe software medical si apoi pe software general. Nu pot sa spun ca duc lipsa la ceea ce faceam pe vremuri”.
Despre softistii tineri care pleaca din tara pentru a nu se mai intoarce, Monica Maurer crede ca lucrurile s-ar schimba odata cu modificarea atitudinii companiilor de soft: “cred ca lucrurile s-ar schimba daca companiile de soft ar avea o atitudine de fair-play fata de angajatii lor. Sa le ofere ceea ce merita si sa nu se uite la ei ca la niste sclavi care aduc profit. N-are rost sa-i muncesti la maxim si sa le dai salarii mici comparativ cu valoarea lor”.
Despre NEST, fara manie
Programul referitor la incubatorul de afaceri in domeniul IT – NEST, lansat la inceputul lunii octombrie 2000, prevedea, pentru fiecare proiect de afacere admis, o infuzie de capital de pana la 250.000 dolari, in prima runda de finantare, asigurarea de suport logistic (spatiu dotat cu toate facilitatile) si de asistenta de specialitate complexa (management, marketing, IT, resurse umane).
In urma derularii finantarii, pentru companii nou infiintate, NEST urma sa detina 51% din actiunile firmei incubate, iar pentru companiile care au deja o activitate, NEST urma sa negocieze aportul la capitalul social.
NEST, in lansarea caruia s-a implicat ASF, in cadrul unui consortiu de finantatori din care faceau parte Fondul Roman Post-Privatizare (RPPF), a-anacom (Germania), Roland Berger&Partners (Romania) si Hill International (Romania), a cheltuit 50.000 de dolari pentru promovare si a avut 30 de proiecte inscrise pentru a primi finantare.
Dupa sase luni de activitate, un milion si jumatate de dolari asteapta inca firmele in care NEST sa investeasca. La lansare, oficialii NEST anuntau ca in primul an isi propun sa finalizeze sase proiecte in domeniul IT in valoare de 250.000 de dolari fiecare.
Din cele 30 de proiecte inscrise au fost purtate discutii avansate pentru sase, iar in prezent au ramas doua proiecte care ar putea fi finantate – unul pentru o firma producatoare de jocuri pe calculator si al doilea pentru o firma producatoare de soft medical.
Managerul de la ASF spune ca ceea ce s-a scris despre proiectul NEST a creat un mesaj eronat: “Nu este problema ca nu mai exista NEST. Este un program, exista, nu s-a dizolvat, nu a plecat nicaieri. Am decis insa sa il punem “.
Ea spune ca, desi NEST a fost o initiativa destul de agresiva, destul de bine perceputa si inteleasa, s-a impotmolit la punerea in practica a conceptelor: “Poti sa fi antreprenor, sa ai idei, sa fii un mini-geniu si mintea sa-ti mearga ca un ceas elvetian. Antreprenorii nu sunt insa si manageri. Initiativele din NEST nu au fost aproape de realitatea la care ne asteptam si prezentau prea mult risc pentru a ne aventura intr-o astfel de piata. Poate nu a fost momentul”.
Maurer crede ca scopul unui asemenea proiect nu este pur si simplu de a da bani: “Finantare poti sa primesti din multe locuri. Problema nu este lichiditatea, ci proiectul fezabil pe care sa il transformi intr-o afacere rentabila”.
Pe val, pana la 30 de ani
Monicai Maurer ii place sa duca o viata cat mai diversa, a carei stil sa il poata schimba des. Este o jucatoare pasionata de tenis. Este mult pe drumuri, anul trecut n-a avut concediu, iar anul acesta si-a luat doar un concediu de patru zile.
Crede ca este perceputa ca o persoana care isi dedica mult din timp si efort proiectelor in care este implicata: “Cu timpul, cand prioritatile ti se schimba in viata, nu mai poti sa dai atat de mult din tine. Acum pot. In cinci ani nu o sa mai fie acelasi lucru, iar in zece va fi si mai altfel. Dar pana la 30 de ani ma vad implicata si dedicata acestei afaceri.”