“Serbia are nevoie de ajutorul de la Fondul Monetar International pentru a intari moneda nationala, dinarul”, a declarat pentru ZF Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei la Bucuresti.
Potrivit oficialului sarb, dinarul a fost sub presiune in ultimele luni, iar Banca Nationala a Serbiei a cheltuit miliarde de euro pentru a sustine moneda nationala. “Aceasta lupta nu e incheiata in prezent si de aceea avem nevoie de resurse aditionale pentru a o duce la bun sfarsit, iar FMI este cel mai important creditor care ne poate ajuta”, a mai spus Crnogorcevic. Ambasadorul sarb a adaugat ca Serbia este afectata de criza economica, la fel ca toate statele din estul Europei, si ca situatia din aceasta regiune este mai negativa decat inainte. “Serbia nu e izolata, nu e o insula si este normal ca tulburarile economice din lume sa o afecteze, deoarece este conectata la sistemul mondial”, a mai spus Crnogorcevic. Belgradul a mai primit in ianuarie de la FMI 530 de milioane de dolari si inca 35 de milioane de euro de la Banca Mondiala (BM), dar tara are nevoie de mai mult. Guvernatorul Bancii Nationale din Serbia, Radovan Jelasic, este de parere ca acordul pe doi ani de 2 miliarde de dolari – pe care Belgradul a inceput sa-l negocieze ieri – este crucial pentru ca tara sa primeasca finantare de la alti creditori internationali – precum Banca Mondiala sau Uniunea Europeana. “Noul acord cu FMI valoareaza mai mult de 2 miliarde de dolari. Asta ar insemna ca Serbia are sustinerea unor institutii internationale proeminente”, a declarat Jelasic. El a adaugat ca imprumutul va garanta faptul ca Serbia nu va intra in faliment – asa cum se tem economistii – si ca moneda nationala, dinarul, se va stabiliza. Dinarul s-a devalorizat cu peste 25% de la inceputul crizei financiare in septembrie 2008 si a inceput sa afecteze investitiile straine. De asemenea, deficitul bugetar pe 2009 este asteptat sa atinga 3%, o valoare de doua ori mai mare decat 1,5%, cat a fost negociat initial cu FMI. Cresterea economica, prevazuta la 6% inainte de inceperea crizei, acum a fost redusa la 0,5 si 1% pentru 2009, in timp ce inflatia este asteptata sa depaseasca tinta de 8%. “Cred ca FMI va aproba doua miliarde de euro pentru acest an si un total de trei miliarde euro pe doi ani”, a afirmat vicepremierul sarb Mladjan Dinkic. “Avem nevoie de ajutor financiar pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an”, a declarat ministrul sarb al comertului Slobodan Milosavljevic. Serbia este cel de-al treilea vecin al Romaniei care solicita un imprumut pe fondul crizei economice, dupa Ungaria si Ucraina. Budapesta a primit un imprumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, BM si UE, iar Kievul a cerut 16,4 miliarde de euro de la Fond. Oficialii guvernamentali se asteapta ca FMI sa ceara Serbiei reduceri masive a cheltuielilor publice, in schimbul imprumutului. De altfel, Fondul a impus conditii tuturor statelor carora le-a acordat credite. Ungaria a fost nevoita sa mareasca TVA cu 3% si sa reduca cheltuielile publice cu 2% din PIB in 2009. Pe langa imprumutul pe care-l negociaza cu FMI, Serbia mai cere UE si Bancii Mondiale aproape 1 miliard de euro pentru programe sociale si economice pentru a reduce impactul social si cresterea imigratiei spre vestul Europei, relateaza Financial Times. Printre aceste programe se numara asistenta pentru etnia roma – cea mai saraca din Serbia – si ajutor pentru repatrierea emigrantilor someri din vestul Europei. “Problema este ca e mai ieftin pentru voi sa ne ajutati un pic decat sa-i fugariti pe acesti oameni pe strazile voastre”, a declarat Bozidar Djelic, vicepremierul sarb. De asemenea, Serbia spera sa primeasca si niste bani din planul de 24,5 miliarde de euro pentru sustinerea sectorului bancar din Europa de Est, anuntat luna trecuta de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Mondiala si Banca Europeana de Investitii.
Politică externă
Inca un vecin al Romaniei cade in "plasa" FMI: Serbia
Serbia solicita un ajutor de urgenta de 2 miliarde de dolari de la Fondul Monetar International (FMI), dupa ce moneda sa nationala, dinarul, s-a devalorizat din septembrie 2008 cu 25%, cresterea economica pentru 2009 este preconizata la 1,5 -1%, iar inflatia va depasi 8%.